STRESUL PROFESIONAL SI REZILIENTA IN MEDIUL EDUCATIONAL

 

Problematica stresului în organizaţii a suscitat interesul multor dezbateri şi studii, fiind o tema des invocată de manageri, angajaţi şi consultanţi, din perspective diferite. Simptomele stresului manifestat în organizaţii sunt uşor evidenţiabile şi observabile, el manifestându-se prin comportamente, cum ar fi:

  • dificultăţi în adaptarea ale angajaţilor la schimbările care se impun postului de muncă ocupat,
  • scăderea dramatică a productivităţii muncii, printr-o dublă acţiune:
  • la nivelul persoanei care receptează situaţia stresantă

şi

  • la nivelul organizaţiei asupra căreia se răsfrânge existenţa unui mediu stresant (Pitariu, 2004).

Selye (1976) atenţionează că reacţiile la stres nu sunt în mod necesar rele şi că sunt in general non-evitabile, din moment de a fi în viaţă este echivalent cu a răspunde la stres. În realitate, un anumit nivel de stres este necesar pentru motivaţie, creştere, dezvoltare şi schimbare, ceea ce a fost denumit eustres. Factorii de stres nedoriţi, greu de administrat sunt dăunători şi pot conduce la distres (sau epuizare).

Ȋn institutiile care furnizeaza educatie, stresul are caracteristici care deriva din:

  • managementul resursei umane – intrinsec si extrinsec persoanelor,
  • managementul mediului institutional intern si al factorilor externi care il influenteaza, cat si din
  • factorii caracteristici beneficiarilor educatiei.

Într-un studiu realizat pe profesori din Marea Britanie, mai mult de 30% dintre profesori şi-au evaluat locul de muncă ca fiind stresant.

Surse de stres in munca unui cadru didactic (figura de mai jos):qual2019 martieAB1

                 Sursa: https://www.pinterest.fr/pin/317503842455461826/

  1. relatiile ierarhice
  2. relatiile colegiale
  3. nivelul salarial
  4. relatiile cu elevii
  5. relatiile cu parintii elevilor
  6. programa scolara
  7. evaluarile
  8. relatiile personale
  9. viata personala.

In ceea ce priveste baza materiala scolara si programa scolara, mediul institutional educative din Romania are serioase deficiente, ceea ce constituie factorul de stress cel mai evident, mai vizibil si explorabil socio-educational din viata profesionala a cadrului didactic.     
qual2019 martieAB2                                                   

Sursa: https://www.lokal.hu/2017-04-kezelje-a-munkahelyi-stresszt/

Relatiile cu parintii elevilor, in care profesorii au de confruntat o schimbare a paradigmei responsabilitatii, in conditiile in care parintii tind sa transfere intreaga responsabilitate din mediul familial in cel scolar, insuccesul scolar fiind atribuit in mod eronat si unilateral formatorilor educabilului.

        qual2019 martieAB3

Sursa:http://www.pak101.com/c/funnypictures/view/11494/Funny/Aaj_Ke_Parents_aur_Phele__Ke_Parents_Main_Difference

In studiul mai sus mentionat, stresul professional, precum şi managementul slab al emoţiilor continuă să fie primul motiv pentru care profesorii îşi părăsesc locul de muncă.

Ȋn Romania, nivelul salarial scazut, implicatiile negative constant evidentiate in detrimentul celor pozitive in mass-media, saracia bazei materiale şcolare si lipsa inovatiei si a programelor care sa sustina rezilienta profesorilor si a elevilor sunt surse principale sau subiacente stresului professional al cadrului didactic.

În ultimii ani, există tot mai multe cercetări care scot în evidenţă gravitatea epuizării la profesori şi implicaţiile asupra procesului de învățământ.

Profesorii care au  probleme în managementul propriilor emoţii tind să aibă elevi care au dificultati de mentinere a cadrului educational sau care experimentează mai multe emoţii negative în clasă (tristeţe, ruşine şi vinovăţie).

                  qual2019 martieAB4

Sursa: https://www.dreamstime.com/stock-photo-teacher-woman-stress-depression-school-classroom-women-children-students-driving-her-crazy-image58393367

Tot mai mulţi cercetători consideră că abilităţile inteligenţei emoţionale sunt răspunsul acestor probleme şi că trainingurile pentru profesori pot crea un mediu de învăţare mai stabil şi suportiv.

Intr-un mediu social cu dificultati materiale si in care imaginea profesiei sufera constant, in ciuda eforturilor facute de cadrele didactice in directia cresterii calitatii muncii lor profesionale, gestionarea emotiilor devine din ce in ce mai importanta in preventia reactiilor emotionale inadecvate si in cresterea rezilientei psihologice la stress si frustrare.

                   qual2019 martieAB5         

Sursa: https://www.dreamstime.com/stock-image-sad-girl-angry-teacher-children-school-first-class-image34847931

Stresorii cu care profesorii se pot confrunta in urma specificitatii mediului lor professional se manifesta, dupa psih. Simona Ciff,  specialist  in  probleme emotionale si comportamentale la adulti si copii, stres (anxietate, depresie, furie), rezolvarea conflictelor, mediere, eficienta, motivatie, relatii de cuplu, relatii de serviciu, si  parenting:

Stresorii zilnici pentru profesori pot fi: termene, pregătirea lecţiilor, confruntarea cu elevi dificili, conflicte cu conducerea instituţiei de învăţământ sau cu colegii, discuţiile cu părinţii. Confruntarea cu toţi aceşti stresori diminuează curiozitatea intelectuală a cadrului didactic şi poate conduce la o lipsă de implicare a acestuia în pregătirea subiectelor pe care le predă.

Experimentarea stresului poate avea un efect direct asupra: performanţei cadrelor didactice şi, indirect, asupra a ceea ce învaţă elevul. Profesorii care experimentează un nivel de stres ridicat sunt mult mai preocupaţi cu problemele probabile de comportament ale elevilor şi încep să se concentreze mai mult pe controlul comportamentului elevului decât pe crearea unei experienţe de învăţare stimulative şi captivant.

De aici, consecintele se vor manifesta  in trei planuri distincte:

Consecinţele psihologice (sănătatea psihologică/sănătate mentală) include răspunsuri precum satisfacţie scăzută la locul de muncă, frustrare, depresie, stimă de sine scăzută şi probleme nerezolvate.

De asemenea, experienţierea stresului este corelată cu depresia, stimă de sine scăzută, furie, apatie, iritabilitatea, vinovăţie, lipsa dispoziţiei, plictiseală, accidente, retragere, evitare, epuizare. În 1998 lista consecinţelor psihologice a fost completată de Caplan şi Harrison cu anxietate, disforie, insomnie, nelinişte, nemulţumire.

Consecinţele fizice (sănătatea fizică) ale stresului cuprind simptome precum: tensiune ridicată, creşterea nivelului de colesterol, boli cardiovasculare, hipertensiune, ulcer, astm, migrene, scăderea sistemului imunitar (Downs, 1990).

Consecinţele comportamentale sugerează modul în care indivizii tind să reacţioneze când sunt stresaţi. Comportamentele sunt semnele cele mai uşor de observat şi apar cel mai devreme (înaintea consecinţelor psihologice sau fizice). Cercetările au asociat cu stresul următoarele comportamente: fumatul, consumul de alcool, abuzul recreaţional de droguri, violenţa, strigatul, mâncatul în exces, lovitul, retragerea, evitarea.

Modalitati de crestere a rezilientei la stress:

  • a accepta responsabilitatea personala de a controla stresul, cu stressorii, ci măsura în care ne lăsăm afectați de aceștia.
  • A constientiza motivatia alegerii si practicarii profesiei de cadru didactic si corespondenta intre calitatile personale, abilitatile necesare si rolul professional. Persoana care decide sa aiba un rol professional la catedra isi va asuma in mod matur.
  • Construirea unei liste personale de activități pentru propria relaxare, spe exemplu cititul, excursii, plimbari relaxante, activitati creative (pictura, modelaj, etc.)
  • Apelul la profesionisti si activitati de training in domeniul inteligentei emotionale, o abilitate a profesorului modern, traininguri in care sa-si cunoasca EQ (coeficientul de inteligenta emotionala) si caracteristicile stilului sau actional si de comunicare

               qual2019 martieAB6

                                  Sursa: http://aptet.ro/inteligenta-emotionala/

Participarea la cursuri si mai ales la workshop-uri de dezvoltare personala faciliteaza flexibilizarea schemelor cognirive si a celor emotionale si comportamentale ale cadrului didactic si se reflecta in interactiunile acestuia cu elevii sai. Exercitiile invatate in aceste activitati privesc:

  • recunoastrerea si transformarea emotiilor,
  • acceptarea autentica a celorlalti
  • eliberarea de scheme personale negative, precum si
  • experimentarea unor comportamente mai adecvate interactiunii cu colegii si cu elevii.

                          qual2019 martieAB7

Sursa: https://learningspecialistmaterials.blogspot.com/2017/02/mindfulness-training-improves-weak.html

  • aplicarea in activitatea didactica a unor jocuri creative care sa schimbe periodic dinamica interactiunii intre elevi si intre elevi si cadrul didactic
  • cresterea timpului acordat si calitatii vietii personale a cadrului didactic

                                                           BIBLIOGRAFIE