In martie 2018, combinand cele mai recente date din intreaga lume, Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor, Statele Unite ale Americii, a concluzionat ca în lume, 1 din 68 de persoane are autism. Pe baza cifrelor din ultimii ani, specialistii estimează că, la ora actuală, autismul este o afectiune mai frecvent întâlnită decat cancerul, diabetul si Sindromul Down.
Studiile si experienta terapeutica a organizatiilor nationale si internationale arată că diagnosticarea timpurie, la vârsta de 18 – 36 luni, precum si interventiile specializate si integrarea socială a persoanelor cu tulburari din acest spectru, cresc cu până la 47% posibilitatea ca persoanele cu autism sa dobândeasca abilităti pentru viata independentă (Lovaas I., UCLA, 1987).
În anul 2012, ȋn România erau înregistrate 7.179 de persoane diagnosticate cu autism (conform Ministerului Sănătătii) însă numărul real al acestora este mult mai mare – specialistii estimează cel putin 15.000 de persoane, majoritatea nefigurând în evidenta oficială, iar in 2017 se estimeaza ca unul din 51 de copii români este diagnosticat cu autism față de 1 din 68 la nivel mondial .
Cu toate acestea, in România infrastructura de servicii este slabă, sistemul educational nu este încă pregătit pentru integrarea copiilor cu autism, serviciile pentru adulti lipsesc în majoritatea regiunilor tării. Legislatia natională cu privire la persoanele cu dizabilităti, inclusiv cu tulburare de spectru autist, este incoerentă si nu poate fi aplicată.
În autism, interventia terapeutică trebuie să fie zilnică si în regim sustinut, iar principiile trebuie însusite si aplicate acasă si de către părinti/familie. De asemenea, este crucial pentru progresele copilului cu autism, ca acesta să fie expus cât mai mult unor medii sociale tipice (copii/persoane cu dezvoltare normală), precum grădinita sau scoala de masă. Dupa depistarea autismului la un copil, familia nu este îndrumată, în majoritatea cazurilor, niciunde, căci nu există un sistem concret de referire către servicii.
Normele metodologice (publicate în Monitorul Oficial cu numărul 810 din data de 13 octombrie 2016) emise in 26 august 2016 de aplicare a Legii 151/2010 privind serviciile specializate adresate persoanelor cu tulburari din spectrul autist, la ,,Capitolul IV: Finanţarea serviciilor de sănătate medicale şi a celor conexe actului medical:
Art. 59
Fiecare persoană diagnosticată cu TSA şi tulburări de sănătate mintală asociate poate beneficia de servicii de sănătate medicale şi conexe actului medical prevăzute în pachetul de servicii medicale de bază, în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor sale de aplicare.
Art. 60
Serviciile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. f) pct. 1 şi 2 sunt asigurate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza contractelor încheiate de casele de asigurări de sănătate cu furnizorii de servicii medicale, în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în limita fondurilor aprobate prin legea bugetului de stat pe tipuri de asistenţă medicală.”
In realitate, datorita numarului mic de psihiatri pediatrici si al numarului redus de contracte cu CAS-ul, copiii raman in afara serviciilor de decontare, in ceea ce priveste interventia terapeutica, motiv pentru care specialistii sau centrele de recuperare sunt de obicei cautate si accesate direct de catre parinti, sau, in putine cazuri, formarea si instruirea unei echipe de terapeuti care să lucreze zilnic cu copilul, acasă; tot părintii sunt cei care suportă financiar, integral, costurile interventiei. Conform estimarilor, costurile interventiei pot ajunge la 1500 euro/lună.
In consecinta, apar disfunctionalitati si in ceea ce priveste integrarea copiilor cu tulburari din spectrul autist in sistemul de invatamant national. Învătământul special din România se confruntă cu o acută lipsă de specialisti iar programa scolară si mediul de lucru din scolile speciale nu sunt adaptate nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilităti. Se pune inca accentul pe cantitatea de informatii acumulate, si nu pe dezvoltarea abilitătilor, în ritmul propriu al copilului, care, in cazul persoanelor cu autism, nu este unul tipic.
Pe de alta parte, in învământul de masă, cel mai adesea copiii cu autism sunt respinsi de sistem, în ciuda faptului că Legea Educatiei Nationale nu le îngrădeste accesul la grădinitele sau scolile normale. Discriminarea si respingerea copiilor cu autism se datorează în principal slabei informări asupra afectiunii (atât a personalului scolar cât si a părintilor copiilor tipici) dar si lipsei totale de instruire a cadrelor didactice, în lucrul cu copiii cu autism, situatii care nu ajuta copiii cu aceasta disfunctie, iar pe cadrele didactice le poate indeparta de managementul optim al clasei de elevi.
,,În ceea ce priveşte serviciile specializate în educaţie, şcolarizarea copiilor şi elevilor cu TSA se face în grupe, clase sau individual în unităţi de învăţământ de masă, în grupe sau clase de învăţământ special integrate în unităţi de învăţământ de masă, în unităţi de învăţământ special sau în centre şcolare. Durata şcolarizării copiilor cu TSA poate fi mai mare decât cea precizată prin Legea Educaţiei nr. 1/2011.
”Noutatea va consta în formarea unei echipe multidisciplinare la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ în care sunt şcolarizaţi copii cu TSA şi cu tulburări de sănătate mintală asociate. La nivelul unităţii de învăţământ special, această echipă va fi formată din cadrele didactice care interacţionează cu elevul, asistentul social şi medical de la cabinetul şcolar. La nivelul unităţii de învăţământ de masă, echipa multidisciplinară va fi formată din profesorul itinerant şi de sprijin, profesorul consilier de la cabinetul logopedic interşcolar, educatoarea, învăţătorul sau dirigintele şi medicul de la cabinetul şcolar. Activitatea didactică va fi adaptată nevoilor de dezvoltare ale fiecărui copil”, a mai spus deputatul social-democrat “ de Iaşi Cristina Nichita, care ,,a anunţat, printr-un comunicat remis presei, că normele metodologice la Legea Autismului nr. 151/2010 au fost finalizate şi semnate de reprezentanţii ministerelor Muncii, Educaţiei şi Sănătăţii, după şase ani de aşteptare.” (http://amfms.ro/normele-metodologice-la-legea-autismului-nr-1512010-au-fost-finalizate-si-semnate-de-reprezentantii-ministerelor-muncii-educatiei-si-sanatatii/)
Normele metodologice (publicate în Monitorul Oficial cu numărul 810 din data de 13 octombrie 2016) emise in 26 august 2016 de aplicare a Legii 151/2010 privind serviciile specializate adresate persoanelor cu tulburari din spectrul autist, la Capitolul II: Servicii specializate integrate de sănătate, educaţie şi social, Subsectiunea 6: Echipa multidisciplinară de la nivelul unităţii de învăţământ (3) ,,La nivelul unităţii de învăţământ de masă, echipa multidisciplinară este formată din profesorul itinerant şi de sprijin, profesorul consilier de la cabinetul de asistenţă psihopedagogică arondat, profesorul logoped de la cabinetul logopedic interşcolar arondat, educatoarea/învăţătorul/dirigintele şi cadrele didactice de la clasa în care este înscris elevul şi medicul sau asistentul medical de la cabinetul medical şcolar, după caz.”
In Romania sunt inregistrate o serie de centre de diagnostic si tratare a autismului, printre care mentionam:
1. Asociatia AITA, Asociatia pentru Interventie Terapeutica in Autism, Centrul ABA-AITA Creativity, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. , www.autism-aita Ilfov
2. Asociatia HELP AUTISM , Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., www.helpautism.ro, Bucuresti
3. Asociatia ATCA, Asociația de Terapie Comportamentală Aplicată, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Bucuresti, Iasi
4. Asociatia ANCAAR, Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Bucuresti si filiale in tara,
5. Asociatia IDENTITY, Asociatia pentru integrarea persoanelor cu cerinte speciale, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. Bucuresti
6. AUTISM ROMANIA – Asociația Părinților Copiilor cu Autism, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. , Bucuresti
Echipa de specialisti din echipa multidisciplinara care se ocupa si realizeaza Planul de Interventie al copiilor cu tulburari din spectrul autist la nivelul serviciilor de sanatate publice sau private, este formata din:
a)medicul de familie;
b)medicul specialist de psihiatrie/psihiatrie pediatrică;
c)psihologul atestat în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie, respectiv în specialitatea psihopedagogie specială – logoped;
d)psiholog/alt profesionist atestat în tehnici specifice copiilor cu TSA;
e)psiholog/alt profesionist atestat în terapie cognitiv-comportamentală;
f)psiholog/alt profesionist atestat în consiliere şi/sau terapie de familie;
g)psihopedagog/alt profesionist specializat în tehnici de comunicare specifice copiilor cu TSA;
h)kinetoterapeut/fiziokinetoterapeut/profesor de cultură fizică medicală;
i)asistent social;
j)terapeut ocupaţional;
k)asistent medical/asistent medical comunitar;
l)alţi profesionişti cu atribuţii în domeniul intervenţiei specializate în TSA.
La nivelul centrelor de recuperare, echipa de interventie este formata din urmatoarele categorii de specialisti:
Pedagog de recuperare
Terapeut occupational
Psiholog
Logoped
Kinetoterapeut
Absolventi de facultăți de profil (educație specială, psihopedagogie, psihologie, asistență socială, kinetoterapie, sport, terapie ocupațională).
Din perspectiva incadrarii tulburarilor de spectru autism, acestea se disting ca tulburări de neurodezvoltare, un grup de condiții patologice ce debutează în perioada de dezvoltare a copilului, înainte de perioada de incluziune școlară.
• caracterizate prin deficite în dezvoltare, cu
• implicații în deprecierea (adică deteriorarea sau compromiterea) funcționării sociale, educaționale sau personale, avand ca
• efecte negative incapacitatea de adaptare la cerințele formulate de mediile sociale sau de domeniile de funcționare neurotipice.
Conform Manualului de diagnostic al bolilor mentale, DSM V- Tulburările de Neurodezvoltare se vor clasifica astfel:
Dizabilitate intelectuală
Întârziere globală a funcționării
Tulburări ale comunicării
Tulburări din Spectrul Autismului (TSA)
ADHD/ADD
Tulburări de învățare
Tulburări motorii
Cu toate că la baza Tulburării de Spectru Autist stau dereglări neurologice si cauzele genetice, diagnosticarea se face pe criterii comportamentale.
Conform criteriilor de diagnosticare ale DSM- 5 (American Psychiatric Association, 2016) criteriile TSA sunt:
- deficitul continuu, în comunicare și interacțiune socială, în context și medii diferite (reciprocitate socio-emoțională deteriorată, comportament comunicativ verbal sau non-verbal folosit în interacțiunea socială, deteriorare în procesarea relațiilor inter-personale)
- existența pattern-urilor comportamentale, interese sau activități ce prezintă un caracter restrictiv sau repetitiv (stereotipii- mișcări motorii cu rol de stimulare, utilizare de obiecte cu rol de stimulare; atașament excesiv la rutină sau rezistență excesivă la schimbare; interese restrânse, anormale ca intensitate; interes neobișnuit față de caracterul senzorial al mediului)
- simptomele trebuie să fie prezente în perioada de dezvoltare timpurie
- simptomatologia determină afectarea semnificativă în plan social, ocupațional sau în oricare arii de importanță majoră în funcționarea de zi cu zi.
Pe lângă criteriile definite de DSM-V (American Psychiatric Association, 2016), TSA are manifestări conexe (comorbidităti):
dizabilitate intelectuală, tulburări de limbaj, tulburări de hiperactivitate/deficit de atenție – ADHD/ADD, epilepsie ( cu o prevalență variind între 8% și 30% din cazuri), dereglări gastro-intestinale și sindroame genetice (xx. X Fragil, Rett), dereglări ale somnului ( treziri nocturne, dificultăți în inducerea și menținerea stării de somn), depresie, anxietate, tulburări obsesiv-compulsive.
Cauzele AUTISMULUI, conform informatiilor din domeniul medical, includ o serie larga de factori generatori (https://www.helpautism.ro/autism/cauzele-autismului):
- moştenirea unor anomalii cromozomiale şi genetice
- utilizarea de antidepresive în primele 3 luni de sarcină
- deficit nutrițional în prima parte a sarcinii şi lipsa de acid folic
- vârsta înaintată a mamei
- climatul
- greutate scăzută la naştere şi anemie neonatală
- unele infecţii materne în timpul sarcinii (cum ar fi rubeolă)
- expunerea la poluanţi chimici în timpul sarcinii
- poluarea atmosferică accentuată
- privarea de oxigen a creierului copilului la naştere
- aşterea prematură
- macrocefalia (creşterea anormală a materiei nervoase cerebrale) este cauza a 20% din cazurile de autism
- Simon Baron-Cohen a descoperit că expunerea fetusului intrauterin la cantităţi mari de testosteron creşte riscul de apariţie a autismului.
In urma experientei terapeutice, organizatiile de profil au afirmat ca succesul în terapia tulburarilor de spectru autist este o combinatie ce cuprinde depinde de 4 factori de impact:
• vârsta copilului la intrarea în programul terapeutic;
• potențialul cognitiv si mecanismele de functionare ale copilului: nivelul cognitiv, stabilitatea atenției, capacitatea de înțelegere a abstractului și autostimularile;
• gradul de implicare a familiei si echilibrul între solicitarile terapiei si nivelul cerințelor familiei.
• formarea si gradul de profesionalism al echipei și coordonatorului programului
Detinand informatii si specialisti cu experienta in domeniu, asociatiile de terapie pentru persoanele cu tulburari din spectrul autist au largit gama de servicii oferite, astfel asociatia ATCA organizeaza cursuri pentru cadre didactice, pentru gestionarea comportamentelor copiilor cu TSA la clasa (https://atca.ro/portfolio-items/raport-narativ-integrarea-scoala-copiilor-cu-tulburari-comportamentale-si-din-spectrul-autist/)
Recomandari generale pentru copiii cu cerinte educative speciale
Reducerea numarului de teme pentru acasa
Daca nu paote fi insusit scrisul de mana copilul trebuie lasat sa scrie de tipar
Impartirea temelor dificile in parti simple Atragerea atentiei atunci cand “se pierde”
Testare orala in locul celei scrise Feedback imediat al performantei – tabla de tokeni, intarire sociala
Testare intr-un timp mai lung si intr-un mediu linistit Folosiți sisteme vizuale de reprezentare a lor-de desenat regulile de sus.
Oferiți recompense sau tokeni de fiecare dată când copii respectă regulile. Explicarea conceptelor abstracte in termeni cat mai concreti
Explicarea povestilor prin intrebari clare – Cine, Unde, Cand, Cum, De ce?
Limbaj clar, instructiuni clare, fara notiuni ambigue
Instructiuni scrise
Asezare in banca– langa profesor, de preferat in prima banca, pentru evitarea factorilor de distragere a atentiei
Alocarea unui timp suficient pentru oferirea raspunsurilor, repetarea instructiunilor
Monitorizarea ritmului in care copilul isi face lectiile si repetarea instructiunilor de continuare a sarcinii
Instructiuni directe catre copil pentru a ne asigura ca a inteles ce are de facut
Recomandari privind regulile clasei
Cu cat mai puţine, cu atat mai bine. Pentru învăţământul primar, trei sau patru reguli sunt suficiente, iar pentru învățământul gimnazial şi cel liceal cinci sau şase. Dacă sunt exprimate corect, regulile clasei pot fi transferate în reguli generale ale şcolii
Folosirea unui limbaj simplu. Regulile nu trebuie să fie scrise într-un limbaj complex; acestea trebuie să fie clare şi simple, ceea ce permite elevilor să îşi amintească de ele mai uşor (ex. Ridicaţi mâna şi aşteptaţi ca profesorul să vă numească înainte de a vorbi).
Regulile ar trebui scrise într-o tonalitate pozitiva. Încercaţi să evitaţi: “Să nu vorbeşti în clasa, fără permisiunea cadrelor didactice”, folosind în schimb: “Cere permisunea de a vorbi înainte să spui ceva în timpul orelor”
Reguli speciale în contexte speciale
Reguli diferite pentru contexte de învăţare diferite (ex. reguli pentru laboratorul de informatică, cel de chimie, biologie etc.)
Vizibilitatea regulilor în clasă.
Este important ca regulile să fie afisate într-o zonă uşoraccesibilă.
La începutul anului şcolar, când regulile sunt noi, acestea pot fi puse chiar pe banca fiecărui
In cadrul aceleiasi organizatii, s-au elaborat materiale avand ca subiect managementul comportamental al (https://atca.ro/strategii-de-management-al-clasei/): 5 tehnici pentru managementul comportamental
,, 1. Aranjamentul clasei. Comportamentele copiilor care au dificulati de învățare, TSA, ADHD, sau comportamente inadecvate, pot fi mai ușor monitorizate dacă aceștia sunt așezați în primele bănci. Aranjamentul în bănci trebuie să ofere tuturor copiilor un acces ușor la punctul focal de învățare. Profesorii sunt sfătuiți să schimbe periodic aranjamentul elevilor în bănci.
2. Evitați negocierea! Regulile, odată ce au fost stabilite, trebuie respectate și nu negociate. Profesorii nu trebuie să accepte nicio abatere de la acestea.
3. Menținerea liniștei în clasă. Profesorul trebuie să evite să vorbească sau să ofere instrucțiuni copiilor atunci când aceștia sunt zgomotoși. Profesorul va păstra un volum al vocii sub nivelul volumului de fond și astfel îi va determina pe elevi să fie atenți la ceea ce încearcă să le comunice. Astfel zgomotul va fi redus în mod natural. De asemenea, profesorul poate să stabilească un simbol pentru a semnaliza că este important să se mențină liniștea și să-l afișeze de fiecare dată când este nevoie fără să le mai atragă atenția verbal.
4. Oferiți recompense copiilor pentru comportamentele adecvate.
5. Oferiți cel puțin un feedback pozitiv copiilor în fiecare zi.”
Un element important il ofera autoarea articolului in ceea ce priveste diferentierea functiilor comportamentelor, analiza funcțională a comportamentului, pentru a identifica acele comportamente disfunctionale si ale putea modela:
,, Fiecare comportament poate avea una din cele 4 funcții:
a. – De atenție
b. – De obținere a unui lucru
c. – De evitare sau scăpare din sarcină
d. – De autostimulare
- Un copil se ridică foarte des din bancă sau îi întrerupe pe colegi. Aceste comportamente pot apărea atunci când elevul dorește să obțină atenția cuiva. Atenția pe care o oferim copiilor poate fi pozitivă sau negativă, atunci când îi lăudăm pe copii sau când îi mustrăm. Orice formă de atenție oferită unui comportament fie ea pozitivă sau negativă ,menține acel comportament.
- Aceste comportamente pot apărea și atunci când elevul încearcă să obțină un anumit lucru. Spre exemplu: o riglă, un caiet, ajutor etc. Aceste comportamente devin o problemă atunci când se manifestă foarte des, apar într-o manieră inadecvată sau îi deranjează pe ceilalți.
c. Pot apărea însă și atunci când elevul vrea să scape sau să evite activitatea propusă de către profesor fie pentru că o găsește prea dificilă fie pentru că nu este motivat să participle la aceasta.
d. În unele cazuri, când niciuna din funcțiile de mai sus nu este evidentă, putem vorbi despre autostimulare. Aceasta înseamnă că o persoană poate să manifeste acest comportament doar pentru că îi face plăcere, o face să se simtă mai confortabil. Sau este o strategie personală de diminuare a stresului.
Cu toții avem autostimulari: ne învârtim părul, ne jucăm cu pixul, rupem guma de la creion, roadem creionul, etc.”
Copiii cu tulburari din spectrul autist au frecvent comportamente de autostimulare excesive, deseori acestea fiind motiv de stigma sociala si de dificultati de integrare intre copiii neurotipici.
Datorita dificultatilor cu care cdrele didactice se confrunta la clasa atunci cand printre elevi se numara copii cu tulburare din spectrul autist, ATCA – Asociația de Terapie Comportamentală Aplicată, a organizat cursuri pentru cadre didactice, in care sa ofere informații, metodologii, materiale pentru înțelegerea tuturor tipurilor de tulburări comportamentale, a modalităților de lucru cu copiii si a tehnicilor de management comportamental la clasa, astfel incat profesorii sa poata asigura adaptarea și incluziunea socială a copiilor, bunele practici si armonia comportamentala a grupui/ clasei de elevi, cursuri in care analisti comportamental din cadrul ATCA răspund la întrebările profesorilor si educatorilor, și pot oferi consultanță la clasă, in mediul concret.
In cadrul acestor cursuri, tematicile cele mai solicitate pentru necesitatile cadrelor didactice, cuprind (https://atca.ro/portfolio-items/curs-destinat-cadrelor-didactice/):
,,Noțiuni introductive despre analiza aplicată a comportamentului
Descrierea tulburărilor pervazive de dezvoltare și a tulburărilor de comportament
Implementarea tehnicilor și metodelor specifice de modelare a comportamentelor inadecvate
Tehnici de motivare eficientă a comportamentelor care tulbura orele de curs
Gestionarea comportamentelor inadecvate la clasă/grupa de grădiniță
Integrarea copiilor cu tulburări pervazive de dezvoltare și tulburări de comportament
Implemetarea sistemelor de recompensare (sisteme de tokeni) și pașii de implementare
Stabilirea eficientă a regulilor clasei sau a celor individuale
Implemetarea orarului vizual
Discuții libere, jocuri de rol și demonstrații de aplicare a tehnicilor ABA la clasă/ grădiniță
Necesitatea și rolul terapeutului însoțitor
Adaptarea curriculară pentru copiii cu TSA.”
Aceste cursuri pot deveni o baza de formare a personalului didactic in vederea cresterii incluziunii si integrarii copiilor cu tulburare din spectrul autist in invatamantul romanesc.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE WEB
· ATCA, Raport Narativ „Integrarea în școală a copiilor cu tulburări comportamentale și din spectrul autist‟, https://atca.ro/portfolio-items/raport-narativ-integrarea-scoala-copiilor-cu-tulburari-comportamentale-si-din-spectrul-autist/
· ATCA, Curs destinat cadrelor didactice, https://atca.ro/portfolio-items/curs-destinat-cadrelor-didactice/
· http://amfms.ro, Normele metodologice la Legea Autismului nr. 151/2010 au fost finalizate şi semnate de reprezentanţii ministerelor Muncii, Educaţiei şi Sănătăţii. http://amfms.ro/normele-metodologice-la-legea-autismului-nr-1512010-au-fost-finalizate-si-semnate-de-reprezentantii-ministerelor-muncii-educatiei-si-sanatatii/
· https://atca.ro, Normele metodologice emise in 26 august 2016 de aplicare a Legii 151/2010 privind serviciile specializate adresate persoanelor cu tulburari din spectrul autist, https://atca.ro/portfolio-items/norme-metodologice-din-25-august-2016-de-aplicare-legii-nr-1512010-privind-serviciile-specializate-integrate-de-sanatate-educatie-si-sociale-adresate-persoanelor-cu-tulburari-din-spectrul-autist/
· Matei, C. Strategii de management al clasei, https://atca.ro/strategii-de-management-al-clasei/
· Rogers, S. Dawson, G., Vismara, L., Interventia timpurie la copilul cu autism. Folosirea activitatilor zilnice pentru a-I ajuta pe copii sa relationeze, sa comunice si sa invete, ANCAAR, Bucuresti, 2013
· Tudose F., (2004), Psihiatrie si psihopatologie pentru psihologi, Bucuresti: Edit. Fundatiei Romania de Maine
· Vermeulen, P.,,Eu sunt special”, Manual de psihoeducatie pentru persoanele cu autism, apartinatori si specialist, ANCAAR, Bucuresti, 2011
· www.curentul.info.ro, Unul din 51 de copii români este diagnosticat cu autism față de 1 din 68 la nivel mondial, https://www.curentul.info/social/unul-din-51-de-copii-romani-este-diagnosticat-cu-autism-fata-de-1-din-68-la-nivel-mondial/
· www.eva.ro, Autismul – cifre, statistici la nivel mondial. Situatia din România , http://www.eva.ro/sanatate/autismul-cifre-statistici-la-nivel-mondial-situatia-din-romania-articol-61416.html