Pentru a dezvolta și a ne dezvolta trebuie să clarificăm, la nivelul unității școlare, ceea ce este bine, valoros, util pentru noi și pentru copiii din școala noastră, anume ce înseamnă, pentru noi o „școală bună”, un „profesor bun” și un „elev bun”. Numai după aceea putem defini ce înseamnă „mai bun” – la nivelul școlii, al profesorilor, al elevilor – în așa fel încât aceștia din urmă să obțină rezultate superioare, să fie mai mulțumiți, adaptați, mai eficienți în viața socială și profesională.

 

Valorile pe care trebuie să le promoveze o școală sunt de două categorii. Pe de o parte sunt valorile stabilite la nivelul sistemului de învățământ, iar pe de altă parte sunt valorile stabilite de către beneficiarii educației, de părinții acestora și de școală. La nivelul general al sistemului de învățământ, sunt definite următoarele valori: pluralismul educațional; respectarea tradiției și identității naționale; toleranța; libertatea de opinie; demnitatea; patriotismul; independența gândirii; respectarea celorlalți; cinstea și respectul pentru justiție și pentru drepturile celorlalți; respectarea modurilor de viață, opiniilor și ideilor diferite de cele proprii, dacă acestea le respectă, la rândul lor pe ale altora; decență; angajament în promovarea proceselor democratice; preocupare pentru bunăstarea proprie, a celorlalte persoane și a societății.

În ceea ce privește principiile care guvernează în școală, acestea sunt împărțite în două categorii: principii general valabile la nivelul sistemului de învățământ și principii specifice școlii.

Principiile generale sunt definite în felul următor:

Educația:

1. Este centrată pe clienții şi beneficiarii serviciilor educaționale.

2. Este orientată pe rezultate.

3. Respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia instituțională.

4. Asigură participarea actorilor educaționali şi valorizarea resursei umane.

5. Se realizează în dialog şi prin parteneriat.

6. Se bazează pe inovație şi pe diversificare.

7. Abordează procesul educațional unitar, în mod sistemic.

8. Are ca obiectiv îmbunătățirea continuă a performanțelor.

9. Înțelege interdependența între furnizorii şi beneficiarii implicați în oferta de educație.

Pe lângă aceste principii generale definite la nivel de sistem, în cadrul școlii pot fi adăugate următoarele principii:

1. Principiul echității, în baza căruia toți elevii au acces la educație fără nici un fel de discriminare

2. Principiul calității, în baza căruia toate activitățile se realizează conform standardelor de calitate

3. Principiul relevanței, în baza căruia răspundem nevoilor de dezvoltare personală ale elevilor

4. Principiul eficienței, în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime

5. Principiul garantării identității culturale ale elevilor

6. Principiul asumării, dezvoltării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român

7. Principiul transparenței, prin asigurarea vizibilității deciziilor și rezultatelor școlare și comunicarea periodică a acestora

8. Principiul incluziunii sociale

9. Principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia

10. Principiul muncii în echipă

11. Principiul participării și responsabilității părinților

12. Principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare

13. Principiul respectării dreptului la opinie a elevului.

Toți elevii trebuie să fie implicați în realizarea activităților educative. Activitățile școlare trebuie organizate în așa fel încât elevul să fie implicat în realizarea acestora, (dacă se poate, elevul trebuie ajutat ca să descopere singur ceea ce trebuie să i se predea).

Unitatea şcolară trebuie să asigure elevilor condiții bune de studiu din punctul de vedere al dotării materiale. Diagnoza reflectă preocuparea conducerii şcolii de a analiza comparativ şi critic nivelul atingerii obiectivelor, iar documentele manageriale de prognoză – programul managerial şi planurile operaționale trebuie să arate că sunt prioritare perfecționarea procesului de învățare / predare / evaluare şi obținerea, de către elevi, a unor performanțe superioare în învățare.

Planul managerial are ca obiective crearea şi menținerea unui mediu educativ de calitate, care este una dintre misiunile pe care şcoala şi le asumă pe deplin. Îmbunătățirea situației elevilor este privită ca un punct strategic ce trebuie atins prin activitățile derulate în cadrul şcolii sau prin activitățile extracurriculare şi acest lucru este reliefat foarte clar prin activitățile propuse în toate domeniile.

Calitatea trebuie înţeleasă drept măsura standardizată a excelenţei pe care beneficiarii o stabilesc pentru anumite servicii educaţionale: elevii, părinţii, angajatorii sunt cei care stabilesc cum trebuie să fie un program educaţional de calitate, iar unitatea școlară respectivă trebuie să ofere acel program așa cum a fost el definit de către beneficiari. Deci, calitatea este asigurată de școală dar este definită de beneficiari.

Pentru a asigura calitatea și, implict, încrederea beneficiarilor, principiile calităţii trebuie formulate în mod explicit, întrucât ele orientează managementul concret al calităţii (atât în privinţa respectării standardelor cât și referitor la îndeplinirea și chiar depășirea așteptărilor beneficiarilor). Aceste principii sunt formulate pornind de la valorile fundamentale asumate la nivel de sistem școlar și care, implicit, trebuie să facă parte din cultura organizaţională a fiecărei unităţi școlare.

Pentru ca școala să-și realizeze misiunea, este necesar ca tot ceea ce se întâmplă în școală – începând cu procesul de învăţământ (orele de curs și alte activităţi curriculare) și terminând cu activităţile extracurriculare, cu ședinţele de lucru și cu întâlnirile informale cu membrii comunităţii – să fie privit din perspectiva progresului realizat în îndeplinirea misiunii asumate și în atingerea ţintelor stabilite în proiectele și planurile de dezvoltare instituţională.

Calitatea procesului didactic poate fi definită ca un demers care conduce la învățare eficientă, la cunoștințe, abilități și competențe profunde și durabile ale elevilor prin planificarea şi realizarea efectivǎ a rezultatelor aşteptate ale învǎţǎrii, monitorizarea rezultatelor, evaluarea internǎ a rezultatelor, evaluarea externǎ a rezultatelor şi prin îmbunǎtǎţirea continuǎ a acestora.

În contextul asigurării calității, în procesul de educaţie sunt scoase la lumină cele mai bune resurse ale fiecărui elev astfel încât acesta să poată arăta ceea ce ştie, să poată înţelege nivelul la care a ajuns şi ce este necesar să facă în continuare. Aplicarea principiilor asigurării calității în educație se realizează prin acele strategii educaţionale care demonstrează: o nouă viziune a cadrului didactic asupra clasei de elevi, noi roluri asumate de către profesori şi elevi, folosirea unei diversităţi de strategii de diferenţiere, apelul la specialiști pentru asigurarea serviciilor de sprijin medical, psihologic, educațional etc.

Dincolo de ceea ce cadrul didactic poate face pentru a asigura învățarea fiecărui elev, sunt situații în care este nevoie de servicii de suport suplimentare, pentru elevii cu dificultăți de învățare și adaptare școlară. Existența și punerea la dispoziția elevului a acestor servicii reprezintă indicatori ai calității educației în unitatea școlară. Utilizarea unor astfel de servicii contribuie la diversitatea tipurilor de informaţii pe care profesioniștii din educație le utilizează pentru a preveni problemele şi a sprijini fiecare elev în procesul de învăţare în cadrul şcolilor de masă. Acest demers plasează profesioniștii în centrul procesului, prin faptul că adună date, le analizează, planifică şi realizează intervenţii.

Cunoscându-şi mai bine elevii, cadrele didactice au mai multe şanse de a veni în sprijinul lor în procesul învăţării. Predarea e mai eficientă dacă se înţelege individualitatea fiecărui elev și se asigură serviciile de sprijin corespunzătoare nevoilor. Datele individuale corecte şi reale asigură cadrelor didactice libertatea de a adapta soluţii personalizate cu ajutorul cărora elevii pot obţine rezultate şcolare mai bune. În plus, dacă întrebuinţează în mod adecvat informaţiile individuale relevante, cadrele didactice îşi vor consolida expertiza educaţională şi îşi vor spori reputaţia educaţională.

O cunoaștere în profunzime a dificultăților curente sau potențiale cu care se confruntă elevii, cadrele didactice sau echipa managerială a unei școli în ceea ce privește siguranța la nivelul unității școlare este o condiție esențială pentru dezvoltarea unor măsuri de intervenție adecvate.

Un profesor eficient trebuie nu numai să cunoască în profunzime conținutul, să elaboreze obiective operaționale, să utilizeze metode, procedee și mijloace, să evalueze elevii, ci, mai ales, să integreze toate aceste elemente în activitatea ce se desfașoară la clasă. În cadrul curriculum-ul la decizia școlii profesorul este cel care configurează întregul câmp didactic și stabilește regulile, toate acestea obligatoriu în funcție de nevoile și interesele elevilor, precum și de specificul comunității în care școala își desfășoară activitatea, astfel încât să transforme demersul educațional într-un veritabil prilej de creare de situații de învățare practice, valoroase pentru elev și comunitatea căruia acest elev îi aparține.

Antrenarea în procese de luare a deciziilor în grup, obiectivele clare acceptate în comun și mai larga reprezentare a profesorilor, reflectând diverse abordari ale curriculumului, conduc la crearea unui climat de responsabilitate împărtășita și a unei motivații înalte pentru reușită.

Alocarea judicioasă a timpului, a spațiului și a resurselor este o condiție care garantează realizarea fără probleme a CDȘ- ului, ceea ce înseamnă accesul fără dificultăți al experților, dialogul continuu și un sistem de feedback intern real.

Pentru ca şcoala să-şi realizeze misiunea, este necesar ca tot ceea ce se întâmplă în şcoală – începând cu procesul de învăţământ (orele de curs şi alte activităţi curriculare) şi terminând cu activităţile extracurriculare, cu şedinţele de lucru şi cu întâlnirile informale cu membrii comunităţii – să fie privit din perspectiva progresului realizat în îndeplinirea misiunii asumate şi în atingerea ţintelor strategice stabilite. Prin urmare, programele cuprinse în planul operațional (programul de activități extracurriculare, programul de dezvoltare profesională a cadrelor didactice etc) trebuie gândite și implementate prin muncă de echipă și cunoscute de toți cei implicați.