Actualmente, educaţia şi învăţarea pe tot parcursul vieţii actualizează cele mai integrative modalităţi de dezvoltare a cadrelor didactice, creând, astfel, oportunităţi pentru autoperfecţionare.
Ca niciodată, avem nevoie de cadre didactice mobile, constructive, capabile pentru colaborare, responsabile, încât formarea/dezvoltarea continuă va crea premise favorabile cadrelor didactice pentru a fi utile societăţii şi sie însuşi. În încercarea de a avea o viziune de ansamblu asupra motivaţiei în sistemul psihic uman şi a relaţiei acestuia cu alte structuri psihice vom prezenta unii factori ce integrează procesul motivaţional/automotivaţional pentru a explica judecăţile şi interferenţele sociale ale schimbărilor ce intervin în societate, cât şi acele transformări ce au loc în persoana cadrului didactic.
Astfel, o abordare privind dezvoltarea cadrului didactic, stabilită de motivele şi determinantele profesionale creează un model integrativ al motivaţiei pentru profesia didactică.
Modelul integrativ are ca dimensiuni teoretice de sprijin modelul neajutorării învăţate, reformularea atribuirii motivaţionale şi modelul aşteptare–valoare sau modelul discrepanţei motivaţionale.
Cu cât este mai mare dorinţa personală să continue cariera didactică cu atât va fi mai crescută motivaţia intrinsecă. Prin urmare, în profesia didactică motivarea persoanei coordonate de motivaţia intrinsecă – dependentă de dorinţa personală şi convingerile autoeficacităţii – sunt un raport de interdependenţă.
Motivarea şi automotivarea în profesia didactică
Cu scopul de a sensibiliza cadrele didactice faţă de subiectele referitoare la motivarea în profesia didactică propunem un set de exerciţii individuale, inspiraţi fiind de reflecţiile şi opiniile expuse de G. Pânişoară.
Exerciţiul 1: Reflectaţi asupra profesiei dvs., analizând cele expuse. Uneori rutina, stresul, oboseală – care însoţesc orice profesie – şi în profesia didactică sunt responsabile de procesul de demotivare a profesorului. Cum putem combate acest proces a cărei apariţie este firească, dar care poate provoca probleme de ineficienţă atât la nivelul relaţiei profesor–elev, cât şi la nivelul cadrului didactic însuşi. Cu alte cuvinte, profesorul va începe săşi facă munca mai puţin calitativ, dar şi va fi mai nefericit şi mai stresat de propria condiţie. Unul dintre exerciţiile pe care putem să le utilizăm pentru a combate o astfel de depreciere a calităţii actului instructiv-educativ este acela de reactualizare a concepţiei motivaţionale iniţiale. Atunci când aţi decis că viaţa dumneavoastră profesională trebuie să se desfăşoare în acest cadru, aţi avut desigur motive care au făcut ca alegerea în cauză să aibă succes. Încercaţi să vă reamintiţi această motivare (încercând să reactualizaţi şi starea interioară pe care v-o producea la acel moment) şi să o aduceţi în situaţia prezentă. Spre exemplu, părinţii care se află în conflict cu proprii copii se pot dovedi mai moderaţi în momentul în care privesc poze sau filme cu familia proprie atunci când copiii lor erau mici. Fericirea de atunci transmutată în momentul prezent îi poate ajuta să găsească acele resurse interioare pentru a accepta mult mai uşor actuala stare de lucruri şi să identifice acea modalitate de a depăşi situaţia. Similar, acest exerciţiu poate fi folositor în orice moment în care situaţia prezentă este o deteriorare a situaţiei trecute. Suplimentar: Încercaţi un exerciţiu de imaginaţie: dacă acum aţi fi un proaspăt absolvent (în cazul în care aveţi mai multă experienţă la catedră) aţi mai alege o carieră didactică? Dacă răspunsul este DA, atunci motivarea dumneavoastră pentru cariera didactică există însă trebuie reîmprospătată. Expuneţi reflecţiile ce vă motivează în profesia didactică:
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Exerciţiul 2: Ce vă face să fiţi mai motivat în profesia didactică? Cu siguranţă, unele chestiuni sunt evidente şi s-ar putea obiecta că ştiţi foarte bine lucrurile necesare ca să fiţi mai motivaţi. În general aşa este, însă acest lucru se petrece doar la nivelul general al motivelor fundamentale. Însă profilul dumneavoastră de motivare este departe de a fi compus doar din două trei aspecte. Vorbim mai degrabă de o reţea complexă de elemente; cele principale sunt mai greu de rezolvat pentru că situarea lor în zona conştientă demonstrează faptul că deşi ştiaţi ce vă demotivează nu aţi avut până în acest moment ocazia de a trece peste această stare de lucruri. În schimb, motivele mai puţin evidente, neconştientizate ca atare au mai multe şanse de a fi rezolvate. Gândiţi-vă la următoarea analogie: cazul adunării generale a acţionarilor la o firmă. Vreţi să convingeţi adunarea de un lucru, dar aveţi puţine şanse să o faceţi la nivelul acţionarilor principali. Totuşi, acţionarii „mărunţi”, cu putere puţină, fiecare luat individual pot înclina balanţa votului pentru propunerea dumneavoastră dacă sunt convinşi în totalitate. Tot aşa, chiar dacă motivatorii principali nu pot fi rezolvaţi, există şansa să vă susţineţi motivaţia prin soluţionarea unei liste mai cuprinzătoare de atractori pentru cariera didactică .
10 lucruri care mă motivează să fiu profesor: __________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Pasul al doilea este să alegeţi dintre acestea zece primele trei pe care le puteţi schimba dumneavoastră (vă stă în putere să aduceţi o schimbare): 3 lucruri care mă motivează să fiu profesor şi stă în puterea mea să le rezolv: __________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
În sfârşit, alegeţi dintre cele trei unul singur pe care îl puteţi schimba astăzi! Descrieţi pe scurt cum o să faceţi acest lucru şi apucaţi-vă de treabă. Nu uitaţi, este esenţial ca acţiunea dumneavoastră să înceapă chiar în acest moment. Nu amânaţi acest demers pentru că pe măsură ce timpul trece scad şi şansele de a încerca să faceţi ceva cu cariera dumneavoastră. __________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Exerciţiul 3.: Alcătuiţi un jurnal cu toate experienţele pozitive din viaţa de profesor (la moment – o schiţă). Nu scrieţi nimic, dacă consideraţi întâmplarea nesemnificativă. De multe ori avem parte de experienţe pozitive pe care le uităm, pe când cele negative (care pot fi extrem de demotivatoare) au mult mai mari şanse să se păstreze în memoria noastră. Încercaţi să scrieţi acest jurnal ca şi cum aţi concepe o carte: explicaţi pe larg, încercaţi să descrieţi sentimentele pe care le-aţi încercat cu această ocazie etc. Apoi, din când în când recitiţi. Reactualizarea tuturor acestor experienţe şi retrăirea acestor sentimente vă va oferi ocazia să vă „încărcaţi bateriile” pentru ca merge mai departe şi pentru a aprecia ceea ce faceţi chiar şi în momentele mai dificile din cariera dumneavoastră de profesor. Încercaţi chiar la moment JURNALUL MEU. __________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Exerciţiul 4. : Bazându-vă pe experienţa dumneavoastră de cadru didactic (dar şi pe aceea de beneficiar al activităţii instructiv-educative) încercaţi să alcătuiţi un decalog al profesorului eficient şi al profesorului ineficient.
Cele 10 legi ale unui profesor de succes:
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Cele 10 caracteristici ale unui profesor ineficient:
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Încercaţi să completaţi rubricile fără să vă gândiţi la dumneavoastră ca profesor. Când veţi termina de scris, afişaţile undeva în biroul/camera dvs. şi actualizaţi-le permanent. Când consideraţi că aţi găsit o lege sau o caracteristică nouă – introduceţi-o (dar eliminaţi o alta care pare mai puţin importantă). După ce consideraţi că aţi găsit o formulare consistentă şi corectă pentru ambele tabele, introduceţi între ele un indicator care vă priveşte – în calitatea pe care o aveţi de cadru didactic. Remarcaţi câte dintre ele vă definesc şi ca profesor. Încercaţi să eliminaţi elementele din spaţiul caracteristicilor profesorului ineficient şi să le consolidaţi pe cele ale profesorului de succes. Cu cât această reprezentare grafică a evoluţiei dvs. profesionale va sublinia aspectele pozitive, cu atât încrederea în forţele proprii va creşte şi motivarea dumneavoastră, faţă de o carieră pe care o îndepliniţi cu succes, va creşte.
Astfel, scopul participării la workshopuri și seminarii de motivare este de a îmbunătăți condițiile de profesionalizare a formării continue a cadrelor didactice din învățământul obligatoriu, care primesc un sprijin semnificativ în dezvoltarea carierei prin activități de mentorat.
Omul îşi modifică permanent personalitatea datorită proceselor psihologice de învăţare şi formare, ceea ce conduce la îmbogăţirea cunoştinţelor, lărgirea orizontului de cunoaştere şi dezvoltarea profesională şi, ca o consecinţă, chiar la schimbarea carierei pe parcursul vieţii.
Dezvoltarea carierei este determinantă de dezvoltarea personală care se produce în timp, în funcţie de experienţa căpătată, dar şi de legislaţia specifică – obligaţia de a susţine examenul de definitivat ori necesitatea de a urma cursuri de formare continuă pentru acumularea creditelor de dezvoltare profesională. De cele mai multe ori, recunoaştem acest lucru cu onestitate, dezvoltarea carierei este influenţată şi de:
- constrângeri politice, sociale şi economice;
- legături cu persoane „importante”;
- responsabilităţi de familie;
- evenimente deosebite;
- calitatea managementului carierei
Cariera personală se construieşte ţinând cont de competenţele europene ale secolului XXI:
- autoformare: monitorizarea propriilor cerinţe de înţelegere şi învăţare; localizarea resurselor corespunzătoare; transferul cunoştinţelor dintr-un domeniu în altul.
- abilităţi de comunicare: înţelegerea, administrarea şi crearea unei comunicări eficiente verbale, scrise, multimedia într-o varietate de forme şi contexte.
- informaţii şi abilităţi media: analizarea, accesarea, administrarea, integrarea, evaluarea şi crearea de informaţii în diverse forme şi medii.
- responsabilitate şi capacitate de adaptare: exersarea responsabilităţii personale şi a flexibilităţii în contexte legate de propria persoană, loc de muncă şi comunitate; stabilirea şi atingerea unor standarde şi ţeluri ridicate pentru sine şi pentru ceilalţi; tolerarea ambiguităţii.
- creativitate şi curiozitate intelectuală: dezvoltarea, implementarea şi comunicarea ideilor noi altor persoane; deschiderea şi receptivitatea la nou şi la diverse perspective. - gândire critică şi gândire sistemică: exersarea unei gândiri sănătoase în înţelegerea şi realizarea unor alegeri complexe; înţelegerea conexiunilor dintre sisteme.
- abilităţi interpersonale şi de colaborare: demonstrarea capacităţii de lucru în echipă şi de conducere; adaptarea la diverse roluri şi responsabilităţi; colaborarea productivă cu ceilalţi; exprimarea empatiei; respectarea perspectivelor diverse. - identificarea, formularea, soluţionarea problemelor: capacitatea de a depista, formula, analiza şi soluţiona probleme.
- responsabilitate socială: acţionarea în mod responsabil ţinând cont de interesele comunităţii; demonstrarea comportamentului etic în contexte legate de propria persoană, loc de muncă şi comunitate.
Autocunoaşterea şi autoevaluarea
Aceste activităţi presupun cunoaşterea personală a valorilor, aspiraţiilor, scopurilor profesionale, dar mai ales a motivaţiilor bazate pe intuiţie, cunoaştere, simţ critic, luciditate, realism, obiectivitate, care conduc în final spre limpezirea imaginii de sine, astfel încât aceasta să fie una corectă, realistă și pozitivă. Imaginea de sine pozitivă apare în urma:
- relaţiilor bune în procesul de comunicare;
- evaluărilor corecte ale limitelor personale;
- anticipării dificultăţilor în realizarea obiectivelor;
- cunoaşterii drepturilor şi obligaţiilor;
- capacităţii de a minimaliza eşecurile;
- asumării responsabilităţilor şi riscurilor;
- exprimării deschise a sentimentelor, gândurilor, opiniilor;
- acceptării schimbărilor;
- depăşirii conflictelor intra şi interpersonale;
- exersării încrederii, optimismului, dinamismului, sincerităţii, încrederii, toleranţei;
- manifestării dorinţei de a învăţa permanent.
Toţi factorii menţionaţi mai sus conduc la construirea unor comportamente caracterizate de echilibru şi stabilitate, la apariţia sentimentului de identitate şi de împlinire de sine, la creşterea simţului propriei valori.
Aplicație
Descoperiţi în ce măsură aveţi dezvoltată inteligenţa emoţională. Alegeţi răspunsul care descrie cel mai bine reacţia dvs. Răspundeţi pe baza a ceea ce consideraţi că aţi face în realitate, nu cum credeţi dvs. că trebuie să fie răspunsul.
1. Sunteţi într-un avion care e lovit brusc de turbulenţă şi începe să se balanseze într-o parte şi în alta. Ce faceţi?
a. continuaţi să citiţi dând puţină atenţie turbulenţei
b. deveniţi plini de griji faţă de pericol, urmând stewardesa şi citind fişa de instrucţiuni în caz de pericol;
c. câte puţin din a şi b
d. n-am observat nimic
2. Aţi luat în parc un grup de copii de 4 ani. O fetiţă începe să plângă deoarece ceilalţi nu vor să se joace cu ea. Ce faceţi?
a. nu vă amestecaţi, lăsaţi copii să rezolve problema
b. vorbiţi cu ea şi găsiţi o modalitate de a-i face pe ceilalţi să se joace cu ea
c. îi spuneţi cu o voce blândă să nu plângă
d. încercaţi să-i distrageţi atenţia şi-i arătaţi câteva lucruri cu care se poate juca
3. Închipuiţi-vă că sunteţi student al unui colegiu şi speraţi să obţineţi o notă mare la un concurs, dar aţi descoperit că n-aţi luat o notă mare, ci una mai proastă la mijlocul semestrului. Ce faceţi?
a. vă faceţi un plan special pentru a îmbunătăţi nota, hotărându-vă să urmaţi planul
b. hotărâţi să fiţi mai bun în viitor
c. vă spuneţi că nu contează mult ce aţi făcut la curs şi vă concentraţi pe alte cursuri la care notele dumneavoastră sunt mai mari
d. mergeţi la profesor şi încercaţi să vorbiţi cu el în scopul obţinerii unei note mai bune
4. Imaginaţi-vă că sunteţi un agent de asigurări şi telefonaţi la clienţi pentru prospectare. 15 persoane la rând au închis telefonul şi sunteţi descurajat. Ce faceţi?
a. ajunge pentru azi, sperând că aveţi mai mult noroc mâine
b. evaluaţi calităţile dvs. care poate subminează abilitatea de a face vânzări
c. încercaţi ceva nou la următorul telefon şi încercaţi să nu vă blocaţi
d. găsiţi altceva de lucru
5. Sunteţi managerul unei organizaţii care încearcă s ă încurajeze respectul pentru diversitatea etnică şi rasială. Surprindeţi pe cineva spunând un banc rasist. Ce faceţi?
a. nu-l luaţi în seamă, e numai o glumă
b. chemaţi persoana în biroul dumneavoastră pentru a o admonesta
c. vorbiţi pe faţă, pe loc, spunând că asemenea glume sunt nepotrivite şi nu vor fi tolerate în organizaţia dumneavoastră
d. îi sugeraţi persoanei care a spus gluma să urmeze un program de şcolarizare privind diversitatea
6. Încercaţi să calmaţi un prieten înfuriat pe un şofer care i-a tăiat calea în mod periculos. Ce faceţi?
a. îi spuneţi să uite pentru că totul e OK acum şi ce s-a întâmplat nu e mare lucru
b. puneţi una din melodiile lui favorite şi încercaţi să-l distraţi
c. îi daţi dreptate considerând la fel ca şi el că celălalt şofer s-a dat în spectacol d. îi relataţi că mai demult vi s-a întâmplat şi dvs. ceva asemănător şi că v-aţi simţit la fel de furios ca şi el, dar după aceea v-aţi dat seama că după stilul în care gonea celălalt şofer va ajunge în curând la spitalul de urgenţă.
7. Dvs. şi partenera (ul) de viaţă aţi ajuns să ţipaţi unul la altul într-o ceartă teribilă. Treceţi la atacuri personale. Ce faceţi?
a. luaţi o pauză de 20 de minute, apoi reluaţi discuţia
b. tăceţi, nu contează ce spune partenerul
c. spuneţi că vă pare rău şi-i cereţi şi partenerului să-şi ceară iertare d. vă opriţi un moment, vă adunaţi gândurile, apoi vă precizaţi punctul de vedere
8. Aţi fost numit şeful unei echipe de lucru care încearcă să găsească o soluţie creativă la o problemă sâcâitoare de serviciu. Care e primul lucru pe care îl faceţi?
a. faceţi o agendă şi alocaţi timp pentru fiecare aspect al problemei
b. cereţi oamenilor să-şi facă timp pentru a se cunoaşte mai bine
c. cereţi fiecărei persoane idei pentru rezolvarea problemei
d. faceţi o şedinţă de brain storming – dezlănţuirea ideilor
9. Fiul dvs. de trei ani este extrem de timid, hipersensibil şi înfricoşat de străini. Ce faceţi? a. acceptaţi situaţia şi căutaţi să-l protejaţi de situaţiile care îl tulbură
b. îl duceţi la un psihiatru pentru copii pentru a-l încuraja
c. îl expuneţi cu premeditare la mai mulţi oameni şi în locuri străine astfel încât să-şi învingă frica
d. aranjaţi o serie neîntreruptă de experienţe competitive dar uşor de realizat care îl vor învăţa că poate relaţiona cu oamenii şi poate umbla prin locuri noi
10. Consideraţi că vreţi să reîncepeţi să cântaţi la un instrument muzical la care aţi încercat şi în copilărie. Doriţi să folosiţi cât mai eficient timpul. Ce faceţi?
a. vă limitaţi la timpul strict de exerciţiu în fiecare zi
b. alegeţi piese care vă forţează mai mult abilitatea
c. exersaţi doar când aveţi în mod real dispoziţie
d. luaţi piese care sunt departe peste abilităţile dvs., dar care le puteţi stăpâni cu un efort sârguincios.
Răspunsuri:
1. a-20, b – 20, c-20, d - 0
2. a-0, b – 20, c-2, d – 0
3. a-20, b – 0, c-0, d – 0
4. a-0, b – 0, c-20, d – 0
5. a-20, b – 0, c-0, d – 0
6. a-0, b – 5, c-5, d – 20
7. a-20, b – 0, c-0, d – 0
8. a-0, b – 20, c-0, d – 0
9. a-0, b – 5, c-0, d -20
10. a-0, b – 20, c-0, d – 0
Sub 100 – slab
100 – mediu
125 – 175 peste medie
200 excepţional
Bibliografie:
1.Andriţchi V. Metodologia managementului resurselor umane în instituţia şcolară, 2009.
2.Artene G. Consiliere pentru dezvoltarea personală. Suport de curs. Bucureşti, 2015.
3. Consiliere educaţională şi vocaţională. Suport de curs, 2010
4. Covey S.R. Cele 7 trepte ale persoanelor eficace. Bucureşti: Editura Allfa, 2011
5.Proiect POSDRU Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din mediul rural prin activităţi de mentorat