Sursa: http://1-2-3.education/centru-educational/modulul-5e-dezvoltare-personala/

Conceptul de „dezvoltare personală” ( acest concept este denumit „self help” sau ,,evolutie personala” in alte culturi sau regiuni geografice) include o serie de activităţi care dezvolta personalitatea in directia potentialului maxim al unei persoane , printre aceste activitati enumerandu-se: sportul, mişcarea, cititul unor materiale (articole, carti, etc) pe teme despre comunicare, relaţii, socializare, emotii, dragoste, comunicare, creativitate, bariere-dificultăţi, etc., mai exact teme ale existentei omului, ca fiinţă.

DEZVOLTAREA  PERSONALA este un proces de crestere interioara individuala, care se exprima continuu prin:

-                      emotii gestionate  adecvat si adaptat la situatie

-                      comportamente care prezerva unicitatea in contextul social si se pot regla in interactiune cu acesta

-                      gandire echilibrata, cu evolutie continua spre maturitate

-                      autonomie, flexibilitate si autenticitate,

-                      abilitati crescute de a stabili si mentine o intimitate sanatoasa cu o alta persoana

-                      implicare voluntara si echilibrata in viata sociala  

Dezvoltarea personala se poate derula prin activitati in intimitatea propriei case, unde persoana poate sa isi urmeze programul prestabilit de citit sau sport, lectii in diferite activitati sau domenii (limbi straine, arta teatrala, lectii de dictie, etc.) sau cu alte persoane, in echipe profesionala sau in grupuri participante la lectii ori workshop-uri  organizate de specialisti in diferite domenii in care omul doreste sa functioneze cu abilitati mai dezvoltate.

Dincolo de dezvoltarea abilitatilor si competentelor in plan profesional si social,  acţiunile si activitatile de dezvoltare personala include si provoaca schimbare personala, un alt tip de beneficiu derivat din activitatile enumerate mai sus, efecte ale activitatilor de dezvoltare personala, care aplicate de catre cadrel didactice asupra propriei persoane si asupra clasei de copii, se pot manifesta atat la cadrele didactice cat si la elevi:

-                      dezvolta deschiderea sociala si emotionala individuala

-                      releva diferentele individuale si faciliteaza acceptarea acestora

-                      cresc abilitatea de empatie

-                      dezvolta flexibilitatea si rabdarea cu modul de a fi al celuilalt

-                      satisfac nevoia de recunoastere si de a fi ascultat

-                      intaresc increderea in suportul social

-                      cresc creativitatea

-                      cresc stima de sine

Ce înseamnă dezvoltare personala cu adevărat, se intreaba  trainerul, expert coaching Marian Rujoiu (https://www.marian-rujoiu.ro/dezvoltare-personala/), intrebaare la care raspunde cu o serie de clarificari, asa cum notam mai jos:

         ,, 1. Dezvoltarea personală nu este despre a citi cărți;

2.      Dezvoltarea personala nu este despre a participa la cursuri;

3.      Dezvoltarea personală nu este despre a citi blogurile de dezvoltare personală;

4.      Dezvoltarea personală nu este despre citate și filme motivaționale;

5.      Dezvoltarea personală nu este despre gândirea pozitivă;

6.      Dezvoltarea personală este despre ceea ce faci;

7.      Dezvoltare personala este despre ceea ce simți;

8.       Dezvoltare personala este despre ceea ce ești.

Conceptul de dezvoltare personală este asociat cu o serie de activitati sau de concepte specifice cum ar fi: tehnici corporale, de respiratie, de vizualizare, tehnici de dezvoltare personala prin comunicare  sau activitati creative, cursuri de dezvoltare personala, articole, bloguri sau carti de dezvoltare personala.

Pornind de la afirmatiile trainerului Marius Rujoiu despre ceea ce este si ceea ce nu este dezvoltarea personala, elaboram mai jos semnificatiile acestor idei principale, care au ca tema centrala faptul ca schimbarea presupune trăire directă, implicare, actiune si exercitiu, nu doar informare si intelegere superioara a lucrurilor din viata noastra:

•              ,,Dezvoltarea personală nu este despre a citi cărți”, ,,despre a participa la cursuri”, ,, despre a citi blogurile de dezvoltare personală”, ,, despre citate și filme motivaționale”sau ,,despre gandirea pozitiva”

 

 

Sursa: https://www.alamy.com/stock-photo-self-help-books-on-a-bookshelf-94071472.html

Sursa: https://www.speak-first.com/training/presentation-masterclass/

Cand citim carti, - si in mod eronat multe persoane confunda cititul cu actiunea de dezvoltare personala – ceea ce se dezvolta este doar sitemul de cunostinte, in format informational, numarul de informatii pe care persoana il detine despre lumea inconjuratoare.

Aceste informatii pot fi foarte pertinente ca nivel de corectitudine, modernitate si de actualitate  insa persoana care citeste este, emotional si comportamental vorbind, doar un sistem receptor sau un ,,martor la distanta” de aceste informatii. Cititorul se mira, se bucura sau se ingrjoreaza mental, insa nu este implicat direct situational, ceea ce nu provoaca schimbare personala directa si nemijlocita. Intentia cititorului deseori se opreste la entuziasm, planuri, si, in cel mai bun caz, o lista cu obiective personale de dezvoltare.

O varianta aparte este cea descrisa  de catre autorul mai sus mentionat ,,  și cazul în care oamenii citesc iar ca rezultat judecă și ”psihanalizează” oamenii din jurul lor, uitând să-i ajute, să-i iubească sau să fie pur și simplu recunoscători” sau cand ,, participa la cursuri de dezvoltare personala pentru că apoi pot povesti cunostintelor ce progrese au făcut și să justifice și față de ei insisi investiția făcută.”.

Uneori gandurile puse in forma scrisa ale persoanelor care au talent in a exprima propriile trairi, sau filmele inspirationale trezesc multa emotie, insa acestea vorbesc despre ,,altcineva”, despre experientele si provocarile trăite de o alta persoana.

In realitate ne ajuta doar sa ne identificam si sa nu ne mai simtim ca si cum am fi singurii care gandesc/simt/traiesc intr-un anumit fel, insa in ceea ce priveste schimbarea, evolutia personala, ne mentinem la distanta sigura (neimplicandu-ne noi insine) de a trai propriile noastre experiente; este ca si cum ceea ce traiesc altii si ne emotioneaza, ne fereste de propriile incercari dureroase.

O alta maniera evitanta in ceea ce priveste confruntarea cu propriile provocari de viata sau de relationare, o constituie centrarea pe gandirea exclusiv pozitiva si astfel, evitarea exagerata a sentimentelor de tristete sau de auto-respingere ori de suparare. Negarea emotiilor negative nu este o maniera de rezolvare ci dimpotriva, poate creste presiunea lor in gandurile si comportamentele persoanei.

•      ,,Dezvoltarea personală este despre ceea ce faci” , ,,ceea ce simti” si ,,despre ceea ce esti”    

Cand evoluam se observa in modul in care incepam sa actionm diferit, oamenii pot observa ca atitudinea noastra este realmente diferita, ca actiunile noastre au alt aspect si alta energie; este

actiune personala diferita de cea anterioara. De asemenea, o persoana care evolueaza are sentimentul de a fi in acord cu noile sale modalitati de a actiona, desi i-a fost foarte dificil sa se schimbe si sa isi schimbe obisnuintele, simte ca este mai echilibrata si mai in pace cu sine si cu cei din jur, decat in propriul trecut, are abilitatea de a-si schima circumstantele reale de viata si o face pentru sine mai intai, ca apoi sa o poata face pentru cei pe care ii are in grija.

Persoana centrata pe evolutia personala este cea care nu se descrie prin statutul sau statusul sau social si nci prin posesiunile sale ci prin valorile sale interioare si lucrurile care ii plac si o caracterizeaza, stie cum este perceputa de ceilalti si se expune cu autenticitate si constienta de faptul ca este importanta, meritorie ca oricare alta fiinta umana, in relatii.

In ceea ce priveste modalitatile practice care pot sustine dezvoltarea personala, pe langa lucrul direct cu specialisti in domeniu: traineri, coach-i, consilieri, psihoterapeti, in workshop-uri sau sedinte individuale, propunem mai jos cateva tehnici accesibile cadrelor didactie si elevilor:

-          utilizarea unor materiale de auto-cunoastere, auto-explorare, auto-constientizare:

                          

 

Cand persoana (copil sau adult, cadru didactic sau elev) se confrunta cu comportamente neadaptate, pentru care se recomnda exercitii de dezvoltare personala, o resursa utila poate fi fisa de mai jos, care trebuie elaborata individual si explorata sau revizuita cu un adult, daca vorbim de copii de varste cuprinse intre 6 si 14 ani, sau individual ( cu colegi – pentru cadrele didactice, sau cu dirigintele ori cu consilierul scolar, pentru elevi intre 14 – 18 ani):

Cand incercam sa punem in practica un nou comportament, mai bine adaptat imprejurarilor noastre de viata, si care ne ajuta sa nu mai avem interactiuni dificile, deseori se intampla ( ba chiar este normal) sa avem dificultati in a ne schimba, sa avem tendinta sa reptam vechile omportamente, sau sa mai gandim ca in trecut. Se numeste ca putem sa ,,recadem in vechile noastre obiceiuri negative”. De aceea, este important sa invatam din fiecare recadere, astfel incat, de fiecare data cand ne regasim intr=o situatie dificila, sa fim mai puternici, mai bine pregatiti. Completati fisa de mai jos, pentru a va putea identifica vechile obiceiuri si pentru a invata din ele:

Este absolut normal si de inteles sa am tendinta sa repet vechiul comportament deoarece ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Ceea ce am invatat din repetarea vechiului comportament este ca …………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Cu aceste invataminte, ceea ce voi face dierit este ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

De acum inainte, voi proceda astfel: cand voi fi in situatia ……………………………………………………………………………………………….. voi…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………apoi voi ………………………………………………………..

Cu alte ocazii este posibil sa fiu vulnerabil(a) in situatii ca de exemplu ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… de aceea voi avea grija sa …………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Pentru ca un obicei dezvoltat spre adaptare sa se mentina, este necesar sa intelegem ca schimbarea durabila are loc in cateva etape, unul dintre cele mai elocvente modele de stadializare a schimbarii fiind similar celui din prevenirea recaderilor in comportamente adictive ( de tipul consumului de substante care dau dependenta):

1.      Etapa precontemplarii, cand persoana se doar gandeste  ca are un comportament care ar fi de schimbat

2.      Etapa contemplarii, cand persoana se gandeste ca ar trebui si ar putea sa-si schimbe comportamentul respectiv

3.      Etapa de pregatire, cand persoana isi imagineaza si repeta mental, in imaginatie, cum ar fi sa actioneze altfel,

4.      Etapa actiunii, cand persoana chiar pune in act alt tip de comportament in locul celui de schimbat

5.      Etapa de mentinere si de prevenire a recaderilor, cand persoana a reusit sa aiba alt comportament si previne prin diferite actiuni si moduri de a gandi, recaderea in vechile comportamente

Pornind de la acest model al schimbarii, observam ca prin acelasi tip de stadii trec si se confrunta si persoanele care doresc sa evolueze prin emotii, ganduri, actiuni si comportamente mai adaptate si mai echilibrate, prin urmare, atunci cand un copil doreste sa isi schimbe comportamentul ( agresiv, temator, timid, impulsiv, etc.), este necesar:

-          sa il insotim cu rabdare si sa il motivam sa se decida sa treaca de etapa de pre-contentemplare,

-          sa devina concret si sa capete claritate mentala in etapa de contemplare,

-          sa il sustinem incurajandu-l si exemplificandu-i, in etapa de pregatire,

-          sa ii dam feedback cu onestitate si atitudine pozitiva in etapa de actiune, si

-          sa il motivam si sa il ajutam sa se auto-monitorizeze si sa se auto-corecteze in etapa de mentinere si de preventie a recaderii in vechiul comportament.

 

Un alt mod de a sustine dezvoltarea personala este incurajarea persoanei sa scrie intr-un jurnal, deseori cu centrarea pe o tema de dezvoltare personala, tehnica journaling (https://lavendaire.lpages.co/30-journaling-prompts-to-self-discovery/) fiind o sursa importanta de auto-constientizare si motivare spre schimbare si evolutie:

1.      Cum ma simt in aceasta perioada?

2.       De ce anume am nevoie mai mult, in viata mea?

3.      Ce anume ma face sa ma simt fericit(a) acum?

4.      Ce merge bine in viata mea?

5.      Pentru ce anume sunt recunoscator (recunoscatoare)? Lista cu aceste lucruri este:

6.      Cand am simtit bucurie saptamana aceasta?

7.      Lista tuturor micilor mele bucurii si lista succeselor mele:

8.      Ce anume ma deranjeaza? De ce ma deranjeaza?

9.      Care sunt prioritatile mele in aceasta perioada?

10.  Ce anume imi place cel mai mult / iubesc la mine?

11.  Cine inseamna enorm (foarte mult, ,,lumea intreaga”) pentru mine, si de ce?

12.  Daca as putea transmite un mesaj intregii lumi, care ar fi acela?

13.  Ce sfat as da mie insumi (insami) de atunci cand eram mai mic(a)? As urma acest sfat acum?

14.  Ce lectie de viata am invatat in aceasta saptamana?

15.  Daca as avea tot timpul din lume, ce anume as face mai intai?

16.  Cum arata dimineata mea ideala? Cum arata ziua me ideala?

17.  Ce ma face sa ma simt cu adevarat viu (vie)? Cand a fost ultima oara cand m-am simtit cu adevarat viu (vie)?

18.  Cine ma inspira cel mai mult? De ce sunt atras(a) catre acea inspiratie?

19.  Unde se afla sursa durerii / suferintei mele? Ce ar fi nevoie sa se intample ca eu sa ma vindec?

20.  Care sunt punctele mele forte? La ce sunt cu adevarat bun(a)?

21.  Ce anume mi-ar placea (mi-as dori) sa invat?

22.  Ce aanume mi-am dorit intotdeauna sa fac dar am fost prea speriat(a)?

23.  Ce hobby-uri mi-as dori sa incerc?

24.  Unde mi-as dori sa traiesc in viata mea “ideala” si de ce?

25.  Unde mi-ar placea sa calatoresc in urmatorii 5 ani?

26.  Ce as putea sa fac pentru a avea mai multa grija de mine?

27.  Cand am facut ceva ce am crezut ca nu o sa pot face?

28.  La finalul vietii, care as vrea sa fie mostenirea pe care o las?

-          Utilizarea materialului simbolic (pietre, desene, tehnica ,, ,,Blazonul meu”, carduri cu imagini cum ar fi Teenagers, Dixit, Inner active, Contemplation. Emotion and Situation Cards. Women, Contemplation. Emotion and Situation Cards. Men, - a se vedea exemple pe https://www.emag.ro/search/basarabex?ref=effective_search  etc. ) , care se pot folosi si cu care se poate lucra in jocuri de prezentare in grupuri mici, activitati creative in grupuri mici sau individual, etc. Acestea au rolul de a dezvolta abilitatile de identificare a provocarilor personale, faciliteaza crearea unui mediu dedicat si sigur pentru auto-explorare si favorizeaza impartasirea experientelor.

                            BIBLIOGRAFIE  SI  RESURSE  WEB

•              Rujoiu, M., Ce este si ce nu este dezvoltare personala, https://www.marian-rujoiu.ro/dezvoltare-personala/

•              http://1-2-3.education/centru-educational/modulul-5e-dezvoltare-personala/

•              https://www.alamy.com/stock-photo-self-help-books-on-a-bookshelf-94071472.html

•              https://www.speak-first.com/training/presentation-masterclass/

•              https://lavendaire.lpages.co/30-journaling-prompts-to-self-discovery/

•              https://www.emag.ro/search/basarabex?ref=effective_search