Este necesară continuarea democratizării decizionale prin abordarea relaţiei pozitive profesor – elev (elevul fiind centrul atenţiei şi profesorul colaboratorul elevului), prin realizarea unui cadru instituţional adecvat dialogului echipei educaţionale cu elevii, părinţii şi comunitatea locală, prin asigurarea incluziunii şcolare a tuturor elevilor.

Este necesară totodată o analiză a scopurilor actuale ale activităţii organizaţiei, care să vizeze creşterea calităţii procesului educaţional prin câştigarea şi consolidarea poziţiei şcolii la nivel local şi judeţean, creşterea rolului echipei manageriale în domeniile curriculare, extracurriculare, a programelor de parteneriat, a celor de politică financiară şi resurse umane, în condiţiile sporirii autonomiei decizionale la nivel de unitate şcolară, dzvoltarea bazei materiale prin diferite programe proprii ce se vor realiza la nivel local, regional, naţional, accesul la informaţii prin intermediul tehnicii de calcul şi realizarea unei reţele informaţionale corespunzătoare.

În condiţiile în care şcoala este o organizaţie puternică, ancorată în comunitate, este absolut necesară cunoaşterea şi valorificarea informaţiilor despre toate grupurile de interese. Acestea sunt următoarele:

-părinţii - la nivelul fiecărei clase există un comitet de părinţi, condus de un preşedinte, iar la nivelul şcolii există Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, care se reuneşte semestrial sau ori de câte ori este nevoie.

-elevii-colectivele de elevi sunt constituite conform normativelor în vigoare.

-cadrele didactice - constituite în Comisiile metodice, având câte un responsabil, unii fiind şi în Consiliul de Administraţie, ceea ce face să existe relaţii între conducerea şcolii şi cadrele didactice.

-Consiliul clasei, este format din profesorii care predau la clasa respectivă, un reprezentant al elevilor, preşedintele comitetului de părinţi al clasei şi dirigintele, care este preşedintele acestui consiliu.

-Administraţia locală şi judeţeană, şcoala având relaţii cu ISJ, Primăria,Consiliul Local, Poliţia, diferiţi agenţi economici ş.a, parteneri locali, judeţeni şi naţionali.

În concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi cu procesul de reformă a învăţământului românesc, colectivul de cadre didactice trebuie să urmărească, prin permanenta activitate de perfecţionare şi autoperfecţionare, formarea unui absolvent autonom, responsabil, în măsură să decidă asupra propriei cariere.

Opţiunea pentru dezvoltare curriculară:

- Ţintele strategice vor fi atinse prin disciplinele de studiu şi prin activitatea la clasă.

- Promovarea la disciplinele din trunchiul comun şi în CDŞ a tehnologiilor de informare, a relaţiilor deschise şi a tehnicilor de comunicare, negociere şi participare;

- Adecvarea ofertei educaţionale la solicitările comunităţii şi iniţierea unor activităţi cu participarea şi sprijinul părinţilor;

- Implementarea noilor metode active-participative de predare-învăţare-evaluare.

Opţiunea investiţiei în resursa umană:

- Ţintele strategice vor fi atinse prin angajarea de profesori calificaţi, prin formarea adecvată a personalului existent, prin motivarea/informarea angajaţilor etc.

- Programe de formare a cadrelor didactice şi părinţilor pentru comunicare, negociere şi participare;

- Creşterea ofertei de activităţi extraşcolare şi de petrecere a timpului liber;

- Promovarea spiritului de disciplină, de cunoaştere şi respectare a reglementărilor legale.

Opţiunea financiară şi a dotării materiale:

- Ţintele strategice vor fi atinse prin procurarea de resurse financiare şi prin dotări materiale suplimentare.

- Repartizarea echitabilă de către Consiliul Local a fondurilor care să completeze la nivelul cerinţelor finanţarea de bază alocată în raport de standardele de cost/elevi insuficiente pentru desfăşurarea în condiţii optime a procesului instructiv-educativ.

Opţiunea de dezvoltare a relaţiilor comunitare şi de parteneriat:

- Ţintele strategice vor fi atinse prin extinderea şi diversificarea relaţiilor cu comunitatea locală.

- Implicarea comunităţii locale în elaborarea ofertei educaţionale a şcolii şi în programele şi proiectele şcolii;

- Implicarea Consiliului Reprezentativ al Părinţilor în îmbunătăţirea bazei materiale a şcolilor;

- Oferirea unor programe de educaţie a adulţilor (lectorate, dezbateri, scrisori, pliante, chestionare).

            Deoaorece se prevede reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere, se impune creşterea nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la forţa de muncă locală, racordarea realistă la piaţa europeană a muncii – acţiuni de planificare a ofertei educaţionale, de informare, orientare şi consiliere, optimizarea alocării resurselor, prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces, colaborarea şcolilor în reţea prin ofertă cuprinzătoare şi diversificată, eliminarea paralelismelor nejustificate şi colaborarea pentru acoperirea teritorială optimă.

            Pentru dezvoltarea profesională a personalului didactic trebuie luate măsuri în ceea ce priveşte actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic, introducerea unor măsuri specifice de susţinere şi motivare, întărirea intrărilor în sistem, autonomie instituţională completă în definirea normei didactice şi de cercetare, facilitarea şi impulsionarea procesului de perfecţionare de-a lungul carierei profesionale.

            Comunităţile marginalizate/grupurile dezavantajate/vulnerabile, printre care și cele rome, care se confruntă cu dezavantaje multiple (segregare teritorială, condiţii de locuire precare, discriminare şi stigmatizare pe baza statutului social şi/sau etniei, lipsa locurilor de muncă stabile şi decente, dificultăţi de acces la educaţie şcolară de calitate, acces redus la servicii de sănătate) vor trebui să beneficieze, în următoarea perioadă de o atenţie sporită. Comunităţile izolate se confruntă cu probleme similare în ceea ce priveşte accesul la utilităţi, servicii de bază, educaţie sau servicii de sănătate, iar persoanele cu diferite forme de handicap sau dependenţe sunt excluse în principal de pe piaţa forţei de muncă, reprezentând pentru ei risc de sărăcie şi excluziune socială.

            În condiţiile actuale, ale unei societăţi aflate în proces continuu şi rapid de transformare şi dezvoltare, şcoala se dovedeşte a fi la un moment de răscruce, în care asigurarea satisfacţiei beneficiarilor săi devine o provocare şi, în acelaşi timp, o responsabilitate, iar rolul şcolii, ca şi factor de dezvoltare a societăţii, devine tot mai evident. Cultura sau climatul organizațional al școlii condiționează direct și indirect funcționalitatea și performanțele școlii, reprezintă piatra de temelie a școlii bune și fundamentul pentru îmbunătățirea acesteia. Este cunoscut faptul că şcoala are o cultură proprie, dar puţini sunt cei preocupaţi a o cunoaşte sau a conştientiza şi valorifica trăsăturile acesteia. Se vorbeşte tot mai mult despre calitate, dar ne lovim de aspecte confuze privind cunoaşterea, acceptarea şi asigurarea acesteia.

            Viziunea colectivului şcolii porneşte de la dorinţa de dezvoltare a şcolii ţinând seama de particularităţile ei şi de o prognoză suficient de probabilă privind ameninţările şi oportunităţile care se vor manifesta în mediul social şi economic ce ne înconjoară.Viziunea asupra viitorului încearcă să prefigureze o imagine dezirabilă a şcolii implicând credinţa tuturor celor implicaţi că sunt capabili să realizeze o asemenea stare de excelenţă. Ea reprezintă, dincolo de proiectul de dezvoltare al şcolii, o angajare a conducerii, a personalului, a elevilor, a părinţilor şi a comunităţii locale în acest efort de dezvoltare.