Incepand cu evolutia sa intrauterina, copilul ca sistem bio-psiho-social este supus unor influente din mediul sau extern (familie, scoala, comunitate, societate, etc.) cȃt si din mediul sau intern (biologic, fiziologic si trasaturile si aptitudinile innascute de personalitate).
Astfel, in termenii teoriei sistemelor, putem vorbi de factori de influenta interni si externi generic denumiti factori de INPUT care vor modela interioritatea copilului si vor genera reactivitatea, atitudinile si comportamentele copilului, factori denumiti generic OUTPUT. Un prim factor de input este climatul familial.
Ca mediu primar de formare, crestere si dezvoltare a copilului, climatul familial este o sursa de conditionari si de educatie importanta in viata viitorului scolar si membru al societatii.
Printre factorii de input se numara tipul de manifestari emotionale, comportamentale si atitudinale ale persoanelor de ingrijire sau din mediul copilului (parinti, bunici, frati, personal institutional pentru copiii institutionalizati, etc.) dar si trasaturile psihice si corporale (dominanta senzoriala, stare de sanatate) native si din mica copilarie.
După psihoterapeutul experientialist Marcu Ioana Corina ( /dezvoltarea-copilului-influenta-unui-climat-familial-pozitiv/9857/), climatul familial este sinonim cu atmosfera sau moralul familiei. Acest climat poate fi pozitiv sau negativInfluentele educative-a demonstrat ca aceleasi influente educative pot avea efecte diferite asupra copiilor in functie de climatul familial in care acestea se exercitaachizitiile psiho-comportamentale realizate de copii sunt influentate de climatul familial Astfel, printre aemnificatia climatului famili:
Nivelul de apropiere si intelegere dintre parinti;
Acordul sau dezacordul parintilor in legatura cu diferite probleme;
Atitudinile membrilor familiei in raport cu diferite norme si valori sociale;
Gradul de coeziune al membrilor familiei;
Modul in care este perceput si considerat copilul;
Modul in care este manifestate autoritatea parinteasca, unitar sau diferentiat;
Gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor;
Nivelul de satisfactie resimtit de membrii familiei;
Frecventa starilor conflictuale si tensionale din familie;
Modul in care se aplica recompensele si sanctiunile;
Deschiderea si sinceritatea membrilor familiei;
Un climat familial pozitiv favorizeaza indeplinirea tuturor functiilor familiei la cote inalte de eficienta.
Factorii de input care modeleaza personalitatea copiilor sunt mai mult decat cuprinde climatul familial, datorita influentei comunitatii si influentelor transgenerationale asupra mediului familiei:
- stilul parental ( mostenit si transmis de parinti de la propriii lor parinti)
- evenimente traversate de catre familie (externe, care tin de schimbari ale societatii sau mondiale)
- evenimente traversate de membrii familiei ( adictii, traume, abandon, etc.)
- semnificatia copiilor in mentalitatea etnica
Sintetizand, copilul primeste prin intermediul simturilor toate aceste influente din lumea sa externa perceptibila, prin filtrele sale neurologice le transforma in imagini interne, emotii propria ( un prim nivel de access al informatiei) apoi prin filtre verbal (dialog intern, limbaj intern) isi formeaza in constiinta o harta verbala asupra lumii. Aceasta va sta la baza comportamentelor sale, a vorbirii, reactiilor, actiunilor, atitudinilor, mentalitatii si perspectivelor sale, o suma de factori de output, ca denumire generica a ceea ce exteriorizeza copilul in urma modelarii sale.
Cand evaluam influenta cllimatului familial asupra comportamentului in mediul scolar al copilului trebuiesc luate in consideratie elementele complexe (,,icebergul cultural”) transmise cultural de catre famile si comunitatea de care apartine, copilului. Astfel, intalnim elemente usor de perceput si elemente subtile, dificil perceptibile, care modeleaza comportamentul copilului:
Sursa: https://twitter.com/misallaneous1/status/728974323633938433
- Usor de vazut: limba, folclor, mestesuguri, imbracaminte, literatura festivaluri si ritualuri, mancare
- Dificil de vazut: Roluri familiale, credinte si mentalitati, valori fundamentale, relatia cu autoritatea, conceptia de sine, cod de purtareprejudecati, limbajul corpului, idealuri de frumusete, interpretari ale lumii, conceptia asupra igienei, atitudini fata de scoala, valori familiale, roluri de gen, abordarea si mentalitatea asupra medicine si sanatatii, reguli de conduita, umorul, mandira, conceptia asupra justitiei, dreptatii, notiuni despre modestie, atitudinea fata de mediu, competitivitatea, espectatii, etica muncii, modele de gandire, spatiu personal, estetica, limbajul etnic al semnelor, practice de crestere a copilului, etc.
Un loc aparte il au evenimentele negative cu care copilul se poate confrunta la varste mici si la varste ale scolaritatii, evenimente survenite in mediul familial:
- conflicte familiale,
- ostilitate, agresivitate, violenta,
- divort, separare,
- deces sau boala ale unui membru/ membrilor familiei,
- copii nedoriti
- convietuire de convenienta sau din motive de dependenta economica, etc
Aceste influente au aparut in studii cu rezultate dramatice despre dezvoltarea copilului (sursa: http://universdecopil.ro/carentele-climatului-familial.html), astfel studiile medicilor G. Gautier si G. Ponte din Lille, Franta, care au urmarit indeaproape evolutia a 16 copii care nu au fost doriti de parintii lor si care au provenit din cupluri intamplatoare, cupluri care isi duceau existenta in conditii de permanenta ostilitate au aratat ca acest climat de violenta si insecuritate a generat in randul copiilor un autentic blocaj afectiv care, la randul sau, a stopat mecanismele cresterii somatice, corporale. Si mai mult de atat, in viata lor psihica au survenit mutatii radicale.
De exemplu, performantele intelectuale nu depaseau nivelul mediocritatii, copiii in cauza devenind in plus nesociabili si introvertiti, cu predispozitii nete spre diverse imbolnaviri si spre violenta . Un alt medic, F. I. Nye din S.U.A., efectuand studii asupra unor familii dezbinate sub raport afectiv, dar unite totusi din punct de vedere juridic, a constatat ca in 13 cazuri din 21 a aparut o anumita patologie exprimata prin tulburari psihosomatice, instabilitate psihomotorie, ticuri de tot felul si comportament delicvent. O despartire a parintilor s-a dovedit, in cercetarile medicului american, mai putin nociva, decat situatia in care cei doi parinti coexista uniti doar sub aspect formal, relatiile lor familiale fiind de o profunda intolerabilitate si intransigenta, chiar de o profunda adversitate.
Mentionam trei influente negative posibile, ca mecanisme de coping de supravietuire fizica si psihica a copilului la climatul sau familial:
1- imitare (copierea si interiorizarea comportamentului parintelui – abuzator)
2- adaptare submisiva (copierea si interiorizarea comportamentului parintelui –victima)
3. - imitarea sau modelarea dupa un comportament disfunctional parental
Cateva exemple de tipologii atitudinale si comportamentale parentale care pot genera deficiente fizice, emotionale si comportamentale asupra copilului:
1. un parinte-educator slab si incoherent, ingrijorat excesiv
2. un parinte – educator crud si brutal
3. un parinte-educator evitant si incapabil sa se asume in erori
4. un parinte-educator anxios si lipsit de structura
5. un tata introvertit coplesit de propriile lui emotii si o mama ,,barbatoasa”
6. O mama care nu-si poate asuma cresterea copiilor dupa ce devine vaduva si ii da la camin
7. un tata puternic si cu atitudine dominatoare
8. O mama care nu stie ca nu este calda afectiv , desi are comportamente de ingrijire competente
9. mama anxioasa si tatal agresiv
In prezenta unor atitudini parentale presante si care pot bloca dezvoltarea copilului, acesta poate resimti si manifesta atat acasa cat si in mediul scolar, o serie de emotii si comportamente cum ar fi:
- hipercontrol
-vinovatie
-rusine
- timiditate
-introversie marcata
-nevoia de a se simti superior
- agresivitate
- modele de socializare si interactiune copiate nediferentiat de la parinti
- dependenta
- anxietate
- retragere / izolare sociala
- violenta, brutalitate
-hiperesponsabilizare
-indiferenta
Exista trei moduri principale de a modela / influienta / corecta / comportamentele neadaptate (generate de carentele climatului familial) ale copiilor in mediul scolar:
Actiune 1: Interventii tematice in intreaga clasa, in grupuri mici si / sau individual – faciliteaza insusirea de reguli, modelarea prin influenta grupului, sesiuni informative, lectii de dirigentie cu teme adaptative, educatie civica, actiuni civice– pe specificul varstei (in care sa se puna accentul pe recompense sociale sau valorizare, recunoastere comunitara)
Actiune 2: Construiti relatii pozitive, cu emotii si interactiuni pozitive cu elevii dvs. la clasa, in pause si in mediul extrascolar
Actiune 3: Utilizati si alte modalitati de a le dezvolta abilitatile decat cele utilizate ca strategii clasice de predare – invatare, şi anume: jocuri creative, impartasire de povesti cu teme prosociale, activitati cu specific ludic, etc.
De asemenea, ipotezele despre comportamentele copiilor trebuie sa fie intodeauna verificate de catre cadrul didactic cu copilul, parintii acestuia si conform iceberg-ului cultural.
In aceste conditii, activitatile la clasa vor fi adaptate in maniera care sa ofere semnificatie pozitiva si importanta elevilor, centrate pe relaţii armonioase intre elevi si pe dezvoltare de abilitati.
Sursa: Nan Hendeson, Mile Milstein, Roata rezilientei (apud Wolpow, Johnson, Hertel, Kincaid, 2009)
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE WEB
· https://twitter.com/misallaneous1/status/728974323633938433
· http://universdecopil.ro/carentele-climatului-familial.html
· Henderson Nan, Milstein, Mile, (2003), Resiliency in schools: Making it Happen for Students and Educators, Thousands Oaks CA, Corwin Press
· Ionescu, S. (coord.)(2013), Tratat de rezilienta asistata, prefata de Boris Cyrulnik, Bucuresti:Trei