Prin natura lor sociala, fiintele umane sunt incluse inca de la nastere in sisteme de viata al caror status ideal pentru dezvoltarea umana ar fi caracteristica de incluziune. In realitate, in functie de conditiile de trai, de legislatie si de tipologia comunitatii si a societatii, gradul de incluziune al diferitelor sisteme sociale in care este inclus copilul, ulterior adultul, difera semnificativ. Aceste sisteme sociale in care este inclus de la nastere individual, corespund cu sistemele de interes ale copilului, ele fiind mediul in care copilul este stimulat si invata prin imitare, modelare, etc., in proicesul de socializare primara si secundara.
Astfel, scolarii mici si mijlocii au ca sisteme de interes:
- parinti, familie
- scoala,
- anturaj de prieteni si colegi
- sunt preocupati de prezent
La scolarul mare, pubertatea si preadolescenta aduce in plus ca sistem important de interes:
- propria persoana
- sistemul eu – o persoana de gen opus ( sentimente de iubire),
sau
eu – o persoana de acelasi gen / de gen opus ( prietenie, incredere, incredintare, impartasire)
- are o gama larga de emotii, osciland intre extreme si izbucnind deseori in mod necontrolat,
- este preocupat de ipotetic si de viitor
Un sistem social incluziv prezent in mod nemijlocit in viata scolarului este comunitatea, pe parcursul tuturor etapelor.
Sistemele sociale incluzive din viata copilului, scolarului, puberului, adolescentului:
I. Familia ( casa, parintii, familia extinsa)
II. Gradinita (educator – copii – loc de joaca)
III. Scoala (invatator – profesori – clasa – colegi –prieteni)
IV. Vecinatatea (prieteni – rivali- roluri sociale)
V. Comunitatea (institutii – biserica – doctor - atitudini -roluri sociale)
VI. Cronobiologia personala (integrarea si continuitatea experientelor personale)
Copilul incepe sa interactioneze cu mediul Copilul incepe sa reprezinte lumea simbolic
Copiii invata reguli (exemplu: de joc), Adolescentii pot transcende siuatiile concrete si
si invata legea conservarii (formei, marimii) se gandesc la viitor si la propria lor gandire
si iau lucrurile si scoala in serios
In 1979, psihologul Urie Bronfenbenner, preocupat de mediile de influenta in dezvoltarea copilului, inoveaza perspectiva asupra acesteia cu teoria sistemelor ecologice, in care mentionneaza existenta urmatoarelor sisteme de mediu:
Microsystem : conditii de mediu si trai imediat
Mezosistem: interrelatii intre microsisteme cuprinzand comunitatea locala
Exosistem: experientele intr-un system social sau societalmai larg, din care
microsistemul si mezosistemul individului fac parte
Macrosistem: cultura individului, valori sociale si culturale
Cronosistem: evenimentele din mediul individului si tranzitiile, transformarile sale de-a lungul timpului
si de-a lungul vietii sale
Sursa: https://i.pinimg.com/originals/e0/7c/c0/e07cc087bd2348cf61f7c9ac244d5244.jpg
Astfel, dupa Bronfenbrenner, structura mediului inconjurator pentru copil se constituie in straturi si are urmatoarele caracte ristici:
Microsistemul: – acesta este stratul cel mai apropiat de copil si contine structurile cu care copilul intra in contact direct. Microsistemul uneste si continue relatiile si interactiunile pe care un copil le are cu imprejurimea imediata (Berk, 2000). Structurile din icrosistem cuprind: familia, scoala, vecinatatea si mediile de ingrijire a copilului. La acest nivel, relatiile au impact in doua directii: atat dinspre cat sis pre copil. AStfel, parintele unui copil poate influenta comportamentul si credintele copilului, insa si copilul influenteaza comportamentul si credintele parintelui. Aceasta influenta este denumita de Bronfenbrenner ,,influenta bi-directionala” si autorul modelului ecologic al sistemelor demonsteaza ca cum apare de-a lungul tuturor nivelurilor de mediu.
Interactiunea structurilor intr-un strat si intre straturile de mediu este cheia acestei teorii. La nivelul microsistemului, influenta bi-directionala are cea mai mare intensitatea si cel mai mare impact asupra copilului. In caelasi timp, intercatiunile la niveluri exterioare pot impacta structurile interioare ale unui strat de mediu.
Mezosistemul – acest strat asigura conexiunea intre stre structurile microsistemului copilului (berk, 2000), de exemplu conexiunea intre parintii copilului si invatatoarea acestuia, intre biserica si vecinatate, etc.
Exosistemul – acest strat defineste un system social mai lar, in care copilul nu functioneaza in mod direct. Structurile in acest strat impacteaza dezvoltarea copilului prin interactiunea cu o anumita structura, in microsistemul ei, spre exemplu, locul de munca al parintilor sau resursele familiale din comunitate (gradinita, medic, etc.). Chiar daca nu sunt directi implicati in acest nivel, copiii pot resimti forte positive sau negative interactionand cu propriul lor microsistem.
Macrosistemul –acest strat poate fi considerat cel mai departat din mediul copilului. Desi nu este cadru specific, acest strat cuprinde valori culturale, obiceiuri, ritualuri, evenimente, legi, etc.. TEfectul acestor principii mai largi definite de catre macrosistem au o influenta in cascada prin interactiunea tuturor celorlalte straturi. De exemplu, daca este credinta culturala ca doar parintii sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor, atunci este cel mai probabil ca aceasta cultura sa nu ofere resurse pentru a ajuta copiii. Acest lucru va afecta structurile in care functioneaza parintiiAbilitatea parintilor de a avea grija si de purta responsabilitatea fata de copiii lor in contextual microsistemului copilului va fi astfel afectata.
Cronosistemul – acest sistem include dimensiunea timpului asa cum este el relationat cu mediul copilului. Elemente din cadrul acestui sistem pot fi fie externe, cum ar fi momentul mortii unui parinte, sau pot fi interne, cum ar fi schimbarile fiziologice care apar cu inaintarea in varsta a copilului. Pe masur a ce copiii cresc, pot reactiona diferit la schimbarile de mediu si poate fi mai usor de determinat cum ii vor influenta aceste schimbari.
Influentele sistemelor ecologice in care copilul este inclus ating 9 domenii de dezvoltare ale acestuia:
1. Maturarea fizica
2. Domeniul intellectual – cognitive
3. Domeniul creative-Artistic
4. Domeniul lingvistic – communicational
5. Abilitati si cunoastere
6. Domeniul social si interpersonal
7. Domeniul moral-etic
8. Personalitatea si individualitatea
9. Domeniul afectiv si emotional
Redam mai jos cateva din schimbarile de mediu interne priun care trece copilul cu inaintarea in varsta:
Sursa: www.scritub.com/sociologie/psihologie/Stadiile-dezvoltrii-psihosocia145172222.php
Sursa: www.scritub.com/sociologie/psihologie/Stadiile-dezvoltrii-psihosocia145172222.php
Luand in considerare componentele de flux ale unui system: intrati (INPUT) – procese interne – iesiri (OUTPUT), putem considera ca input-ul este constituit din factori de mediu diversi (factor de input 1,2, etc.) si ca iesirile pot fi considerate resultate output 1, 2, etc.
Din perspectiva aportului mediului la dezvoltarea copilului, in perioada 0-12 ani copilul isi dezvolta o imagine de sine, respective o stima de sine pozitiva sau negative, care poate fi asemnata cu o structura vie, o planta care creste sau se ofileste, in masura in care inputul este pozitiv, respectiv negativ:
COPACUL
Imaginii de sine Stimei de sine
INPUT POZITIV in mica copilarie din sistemul familie, parinti, familie extinsa, comunitate (vecinatatea, biserica, loc de joaca, etc.): pe imaginea de sine si incredere
OUTPUT POZITIV in mica copilarie din sistemul copilului catre el insusi si catre lume: sentimentul de a apartine, a fi protejat, incredere, initiativa, autonomie, optimism, stima de sine, puterea vointei, etc.
Pe masura ce copilul creste, structura sa cognitive creste si capata complexitate, la fel si tructura sa emotionala:
Sursa: https://www.bing.com/images/search?view=detailV2&ccid=Y9e4zoFB&id=EA0B5464B1EDE05C1B369FD7EBF4233988B46B6A&thid=OIP.Y9e4zoFB1GK5eV4QhmvyOgHaFw&mediaurl=https%3a%2f%2fpkab.files.wordpress.com%2f2009%2f03%2fmind-skills-mind-map.jpg&exph=4628&expw=5954&q=nlp+brain&simid=608018547117851767&selectedIndex=104
INPUT POZITIV in copilaria mijlocie si preadolescenta din sistemul familie, scoala, comunitate catre copil: abilitati fizice, mentale si emotionale, competente, metoda, autoingrijire si performanta
OUTPUT POZITIV din sistemul copilului catre el insusi si catre lume: sentimentul de a fi capabil, a fi independent, a avea curaj si initiativa, a fi activ, a fi orientat spre viitor, a fi onest, a accepta diferentele, a respecta, a aprecia, auto-critica, etc.
OUTPUT POZITIV din sistemul copilului catre el insusi si catre lume (sarcini de dezvoltare al copilariei mijlocii, 6-12 ani):
Dobandirea abilitatilor fizice necesare pentru jocuri elementare,
Construirea atitudini sănătoase față de sine ca un organism în creștere,
A invata sa relationezi cu semenii de varsta,
A invata un rol adecvat social feminin sau masculin,
A invata abilitati fundamentale in citit –scris-calcul,
A dezvolta si invata concepte necesare vietii cotidiene,
A dezvolta constiinta, simtul moralitatii si o scara de valori,
A dobandi independenta personala,
a dezvolta atitudini adecvate fata de grupurile sociale si institutii
OUTPUT POZITIV din sistemul puberului si adolescentului catre el insusi si catre lume la varstele 12-18 ani:
Dobandirea unor noi si mature relatii cu colegi de varsta de ambele genuri
Dobandirea unui rol social feminin sau masculine
Acceptarea si utilizarea efectiva a corpului
Pregatirea pentru viata de casatorie si familie
Pregatirea pentru cariera si sustinere economica
Adoptarea unui system de valori si a unui system etic ca ghid comportamental; dezvoltarea unei ideologii individuale
Urmarirea si adoptarea unui comportament social responsabil
SCOALA CA SISTEM INCLUZIV AL MEDIULUI COPILULUI
Sursa: www.slideplayer.com/slide/269256/
Beneficii ale educatiei inclusive pentru elevii cu nevoi speciale
- Viziunea familiei si speranta la o viata tipica pentru copilul lor devin adevarate
- Copiii dezvolta o intelegere pozitiva si mai complexa alor insisi si a celorlalti
- Copiii dezvolta prietenii si invata abilitati sociale unul de la celalalt
- Copiii pot invata abilitati academice importante cu un bun curriculum si instructiuni adecvate
- Copiii invata in propriul ritm si stil atunci cand sunt impreuna
- Educati cu expectatii inalte, copiii isi dezvolta puncta forte si inzestrari individuale
- Lucreaza la scopurile individuale in timp ce participa la viata clasei impreuna cu ceilalti colegi
- Isi implica parintii in educatia lor si in activitatile scolilor locale
Beneficiile universal ale educatiei incluzive
• Toti copii sunt capabili sa ia parte la viata comunitatii lor si sa dezvolte un sens al apartenentei si de a deveni mai bine pregatiti pentru viata in comunitate in calitate de copii apoi de adulti
• Produce oportunitati mai bune pentru invatare. Copiii cu diferite dizabilitati sunt adesea mai bine motivate cand invata in clasa inconjurati de catre alti copii.
• Asteptarile fata de toti copiii sunt mai ridicate. Incluziunea de success incearca sa dezvolte puncte forte si inzestrari individuale.
• Creste o cultura si un mediu de respect si apartenenta si ofera oportunitatea de a invata si respecta diferentele
• Ofera copiilor oportunitatea de a dezvolta prietenii, care le genereaza modele si oportunitati de dezvoltare.
Beneficii ale educatiei inclusive pentru elevii tipici (fara probleme speciale)
Sursa: https://www.slideshare.net/PriyankaChaurasia3/barriers-and-benefits-of-inclusive-education
- Oportunitati crescute de interactiune
- Pot fi tutori ai semenilor lor cu nevoi speciale
- Pot juca rolul de prieteni speciali
- Invata despre toleranta, diferente individuale, ceea ce inseamna a fi exceptional si despre unicitate
- Au oportunitatea de a invata despre profesiile din domeniul serviciilor socio-umane
Probleme care pot aparea datorita neincluderii copilului de varsta scolara in sistemul educational
• Probleme
- Sentimente de singuratate
- Pesimism
- Infruntarea privatiunilor si adversitatilor
- A avea de-a face cu circumstante ostile
- Sanatate precara
- Lipsa de resurse materiale
• Resurse de dezvoltat
- a-si accepta conditia
- A deprinde rabdarea
- A dezvolta optimismul
- A-si folosi resursele
- A dezvolta o determinare de a invata si a supravietui
- A se desprinde de trecut / de focusarea pe conditia personala
- A-si folosi mintea si trupul pentru a-si spori starea de bine
· Probleme
- Greutati de relatie
- Conflict interpersonal
- Conflict intrapersonal
- Limite restrictive autoimpuse
- Dorinta de a avea (poseda) ceea ce are celalalt
- Invidie
- Lipsa de comunicare
- Resurse de dezvoltat
- A-si forma abilitati de comunicare mai bune
- A-si dezvolta bunavointa si abilitatile de negociere
- A invata sa caute solutii in loc sa persiste in problema
- A descoperi beneficiile atitudinii ,,dau si primesc”
· Probleme
- Sentimente de frica
- Lipsa de incredere
- O senzatie de a fi povara
- Libertate autorestrictiva
- Durere sufleteasca
- Resurse de dezvoltat
- A invata sa-si recunoasca si sa-si foloseasca abilitatile
- A alege sa urmeze modele adecvate
- A-si coordona mai bine procesele minte-trup
· Probleme
- Situatii dificile
- Forte coplesitoare
- Incertitudinea de sti daca poate sau de unde sa inceapa
- Sentimente de neputinta
- Resurse de dezvoltat
- A manifesta gentilete si compasiune
- A gasi un punct de la care sa porneasca
- A cauta si a recunoaste ceea ce poate fi atins
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE WEB
· https://www.slideshare.net/PriyankaChaurasia3/barriers-and-benefits-of-inclusive-education
· http://www.floridahealth.gov/AlternateSites/CMS-Kids/providers/early_steps/training/documents/bronfenbrenners_ecological.pdf
· www. slideplayer.com/slide/269256/
· https://www.slideshare.net/PriyankaChaurasia3/barriers-and-benefits-of-inclusive-education
· https://i.pinimg.com/originals/e0/7c/c0/e07cc087bd2348cf61f7c9ac244d5244.jpg
· www.scritub.com/sociologie/psihologie/Stadiile-dezvoltrii-psihosocia145172222.php