În continuă dezvoltare, tehnologiile informaţiei şi comunicării (ICT) au schimbat fundamental natura relaţiilor globale, sursele de avantaj în competiţie şi oportunităţile pentru dezvoltare economică şi socială. Tehnologii ca Internetul, computerele personale sau telefonia mobilă au schimbat întreaga lume într-o reţea globală de persoane, firme, şcoli şi guverne, ce comunică şi interacţionează între ele printr-o varietate de canale. Explozia acestei reţele globale mediate tehnologic a produs o lume în care oricine poate, virtual, să beneficieze de avantajele Integrării Digitale. Fără o populaţie educată, doritoare să folosească tehnologiile informaţiei şi comunicării, nici o comunitate nu poate participa în mod real în reţeaua globală. Pentru a îmbunătăţi aceste resurse, ICT trebuie integrate în sistemul de învăţământ. Din nefericire, cu toate că utilizarea ICT în educaţie este un catalizator pentru Integrarea Digitală, este  de cele mai multe ori neînţeleasă sau subestimată.

Accesul şcolilor la tehnologia informaţiei şi comunicării. Şcolile trebuie să integreze mecanismele ICT în procesul de învăţare dacă doresc să fie parte a reţelei globale. Programele care oferă studenţilor acces în clasă la ICT realizează un prim pas în Integrarea Digitală. Pregătirea unei şcoli în sensul accesului poate fi clasificată în şase arii distincte: numărul de computere, accesul fizic la noi tehnologii, tipuri de computere, răspândirea reţelei, accesarea şi organizarea conţinutului electronic, precum şi calitatea şi viteza conexiunii în şcoli. În general, răspândirea ICT este calculată in formula costului unei unităţi pe student/elev. Computerele tind să fie aduse mai întâi la nivelul universităţii, apoi în licee, gimnazii şi în cele din urmă la nivelul şcolilor primare. 

Întrucât adoptarea tehnologiile informaţiei şi comunicării sunt un pas vital către Integrarea Digitală, ICT trebuie integrate în procesul de învăţare. Profesorii trebuie instruiţi la rândul lor pentru a folosi Internetul şi computerele ca metode de predare în beneficiul studenţilor; această instruire este foarte importantă pentru Integrarea Digitală. Curriculum-ul trebuie modificat în sensul introducerii componentelor ICT pentru rezolvarea de probleme, lucru în echipă şi cercetare. Elevii ar trebui învăţaţi de la cele mai tinere vârste posibile să folosească tehnologiile informaţiei şi comunicării pentru a-şi îmbunătăţi performanţele în studiu. Integrarea totală a ICT în învăţământ este optimă; învăţarea bazată pe lucrul în echipă este o parte esenţială a strategiei de promovare a tehnologiile informaţiei şi comunicării în şcoală.

Tehnologiile digitale îmbogățesc procesul de învățare în variate moduri și oferă oportunități de învățare care trebuie să fie accesibile tuturor. Ele deschid accesul la o multitudine de informații și resurse. Deși transformarea digitală oferă numeroase oportunități, în prezent, cel mai mare risc este ca societatea să nu fie îndeajuns de pregătită pentru viitor. Dacă educația trebuie să fie pilonul de susținere al creșterii economice și al incluziunii în UE, atunci o sarcină importantă este pregătirea cetățenilor să profite la maximum de oportunități și să facă față provocărilor unei lumi globalizate, interconectate, care se mișcă cu repeziciune.

Educația poate beneficia de pe urma deschiderii sălilor de clasă, a experiențelor și proiectelor concrete, a noilor instrumente și materiale de studiu, precum și a resurselor educaționale deschise. Elevii și studenții pot fi dobândi mai multă autonomie prin colaborarea online. Accesul la tehnologii digitale și utilizarea lor pot contribui la reducerea decalajului la învățătură dintre elevii care provin din medii socioeconomice favorizate și cei din medii defavorizate. Tehnicile de predare personalizate pot duce la sporirea motivației prin concentrarea asupra fiecărui elev în parte.

Unul dintre rolurile principale ale educației digitale este să asigure echitatea și calitatea accesului și a infrastructurii. Decalajul digital este multidimensional, însă, dacă vrem să reducem inegalitatea și excluziunea, trebuie să pornim de la îmbunătățirea accesului la tehnologie și a conectivității pentru toți copiii din sistemul educațional. Trebuie să abordăm totodată calitatea fluctuantă a accesului și a infrastructurii, deoarece o înaltă calitate a acestora oferă o experiență de învățare mai inovatoare și mai satisfăcătoare. Ca să introducă inovarea și tehnologia în sala de clasă, cadrele didactice au nevoie de mediul, infrastructura, dispozitivele și sprijinul potrivit din partea factorilor de decizie. Pentru ca tehnologiile digitale să fie în beneficiul elevilor și al cadrelor didactice este necesară o abordare care să combine o formare a cadrelor didactice, programe de învățământ și materiale educaționale corespunzătoare pentru modelele de predare pe suport digital.

Competența digitală este inclusă în cadrul european de referință revizuit pentru competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții pe care toți cetățenii ar trebui să le aibă. Competența digitală înseamnă utilizarea cu încredere și cu discernământ a tehnologiilor digitale și cuprinde cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare tuturor cetățenilor într-o societate digitală aflată în evoluție rapidă. Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni descrie competența digitală în cinci domenii: educația în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, crearea de conținut digital, siguranța și bunăstarea, precum și soluționarea problemelor.

Alfabetizarea digitală înseamnă să poți găsi, evalua, produce și distribui idei, produse, servicii și alte forme de conținut, în mediul digital. Pe scurt, se referă la capacitatea de a folosi tehnologia informației și comunicării pentru a te informa corect, pentru a-ți crește performanța socială, culturală, economică, pentru a-ți promova identitatea digitală. Odată cu digitalizarea activității sociale, economice sau culturale, inegalitatea a căpătat noi forme și a dus la apariția diviziunii digitale, un factor important pentru creșterea sau scăderea calității vieții și a competitivității unei regiuni. Copiii noștri au nevoie de cursuri de alfabetizare digitală încă din primii ani de școală, în fiecare școală din țară.

Şcoala inteligentă este o instituţie capabilă să se adapteze permanent la contextele societăţii şi să ofere răspunsuri la problemele cu care se confruntă diferitele domenii şi medii societale. În acest tip de şcoală se promovează învăţarea continuă şi generativă, în medii de învăţare favorabile, inclusiv în cel virtual, în conformitate cu strategii dezvoltate la nivel naţional sau internaţional, care să facă posibilă şi producerea învăţării.

Noile Tehnologii de Informare şi Comunicare reprezintă ansamblul de tehnologii moderne şi dispozitive digitale (computer, tabletă digitală, videoproiector, telefon mobil, play station, căşti pentru realitate virtuală şi augmentată, softuri educaţionale etc.), care pot fi folosite pentru modernizarea activităţilor informative şi comunicative. În educaţie, ele facilitează învăţarea, oferind instrumente puternice de structurare, de acces şi de prezentare dinamică a informaţiilor, precum şi oportunităţi de a motiva educabilii pentru învăţare. Valorificarea în instruire presupune exersarea spiritului activ, critic şi creativ al acestora, în legătură cu conţinuturile instruirii şi cu resursele multimedia utilizate, o informare şi învăţare activă, inovativă şi creativă, precum şi stabilirea de interacţiuni şi relaţii sociale. Activităţile de învăţare axate pe tehnologii de informare şi comunicare sunt mai accesibile şi mai atractive pentru educabili, extinzând sfera surselor experienţelor de învăţare.

Bibliografie:

Centrul pentru Dezvoltare Internaţională, Universitatea Harvard, Integrarea Digitală. Ghid pentru ţările în curs de dezvoltare

Comisia Europeană, Planul de acțiune pentru educația digitală 2018

Ciprian Baciu, Eficientizarea evaluării primare a resurselor digitale din sfera Internetului. Conceperea şi utilizarea unui portal educaţional