Atunci când vorbim despre gestionarea stresului, trebuie să ne gândim la câteva etape prin care putem minimiza efectele acestuia sau chiar rezolva. Acestea sunt: identificarea agentului stresor, evaluarea gravităţii acestuia, comparaţia cu alte situaţii asemănătoare pe care persoană respectivă a reuşit să le gestioneze în trecut.
Indicaţiile generale pentru a reuşi să gestionăm situaţiile stresante constă în dezvoltarea inteligenţei emoţionale, a comunicării, a schimbării unor comportamente sau a preocupărilor. Înainte de orice este bine să va gândiţi la propria problema şi la modul personal în care puteţi ajunge să gestionaţi situaţia stresantă.
A fi stresat, este un fapt de viata pentru cei mai multi dintre oameni. Dar acest lucru afecteaza pe fiecare in mod diferit. Ceea ce streseaza in mod normal o persoana posibil sa nu streseze pe altcineva. Acest lucru este influentat si de modul de abordare al unui eveniment stresant. Nivelul de stres este perceput in mod personal de fiecare.
Câteva metode de lucru pentru gestionarea situaţiei stresante: dezvoltarea abilităţilor de comunicare, dezvoltarea relaţiilor sociale, schimbarea unghiului din care privim anumite situaţii.
Evaluarea carierei din punct de vedere al aşteptărilor salariale sau a poziţiei în cadrul companiei. Iar în funcţie de ce descoperiţi să încercaţi să schimbaţi locul actual de muncă, să va completaţi studiile sau să va schimbaţi domeniul de activitate.
Hobby-urile sunt din nou foarte importante. Atunci când consideraţi că treceţi printr-o situaţie stresantă acestea va pot oferi momente de linişte, de relaxare. Sportul este de asemenea foarte important, va poate ajută de la îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi psihică. Este foarte important să găsiţi acel sport pe care îl puteţi face cu zâmbetul pe buze pentru că efectul acestuia să fie maxim.
Stresul este un fapt de viata pentru cei mai multi dintre oameni. Este posibil ca nici o masura sa nu inlature complet stresul, dar gradul acestuia poate fi redus. Ar putea fi incercate una din urmatoarele variante:
- se vor gasi modalitati pentru gestionarea intr-un mod cat mai util a timpului. Daca o persoana are deja un program prestabilit pentru activitatile zilei in curs, se va stresa mai putin. Lucrurile cele mai importante ar trebui rezolvate primele.
- se va incerca abordarea a celor mai bune alternative pentru diminuarea stresului. Fiecare persoana ar trebui sa-si dea seama la un moment dat ce anume functioneaza si ce anume nu, in aceasta directie.
- odihna suficienta, o dieta sanatoasa, evitarea fumatului si a consumului de alcool sau cat mai multa grija pentru sine.
- incercarea unor moduri noi de gandire. Cand apar grijile, gandurile, acestea trebuie oprite. Daca un lucru nu poate fi rezolvat, indiferent de solutia incercata, nu trebuie insistat: va fi luata in calcul alta activitate, iar mai tarziu, daca se considera necesar, se poate reveni la acea problema. Fiecare trebuie sa invete sa spuna "nu".
- imposibilitatea unei persoane de a nu vorbi despre necesitatile si preocuparile sale amplifica sentimentele negative. Comunicarea asertiva (exprimarea sentimentelor si gandurilor in mod deschis) poate ajuta un individ sa explice modul in care se simte, iar nivelul de stres se va diminua.
- solicitarea ajutorului - Studiile au demonstrat ca persoanele care au legaturi puternice cu familia si prietenii reusesc sa gestioneze mai bine stresul. Uneori pentru o persoana, stresul poate fi mai apasator decat crede. De aceea, comunicarea cu un prieten sau un membru al familiei poate fi utila, dar si mai benefica ar putea fi o sedinta de psihoterapie.
Stresul poate afecta atat gandurile cat si emotiile unei persoane. De aceea este normal ca cineva stresat sa fie: capricios si sa simta ca practic se afla in imposibilitatea de a rezolva chiar si probleme minore; frustrat si sa-si piarda des cumpatul, sa tipe la cei din jur fara motiv; nervos sau obosit in marea majoritate a timpului; ingrijorat chiar si de cele mai nesemnificative lucruri; dezamagit de reactiile sale pe care le poate considera lente sau inadecvate; pesimist sau negativist in privinta lucrurilor care urmeaza sa se intample.
Cum afecteaza stresul fiecare persoana, acest lucru depinde de: personalitate; educatie sau modalitatile invatate in cadrul familiei de a raspunde la stres; controlul stresului; strategiile de adaptare la situatii stresante; sprijinul social.
Stiinta cognitiva afirma faptul ca atata timp cat esti mai suparat, cu atat mai putin te poti concentra pe lucrurile importante. O deturnare emotionala saboteaza capacitatea de a lua decizii bune sau de a reactiona intr-un mod corespunzator. De asemenea, emotiile, fie ele pozitive sau negative, se transmit de la liderii grupului catre membrii grupului.
Putem distinge următorii factori care împiedică succesul:
-incapacitatea de a-și petrece rațional timpul și resursele fizice;
-lipsa de priorități clare atât în materie de viață, cât și în domeniul profesional; -incapacitatea de a-și stabili propriile obiective;
-stoparea auto-dezvoltarii (atingând un anumit nivel, o persoană începe să rămână în urmă;
-lipsa de abilități în luarea deciziilor manageriale;
-utilizarea unei abordări pragmatice pentru rezolvarea problemelor și incapacitatea de a aplica metode creative;
-incapacitatea de a comunica cu oamenii și de a exercita influența și presiunea asupra lor;
-lipsa de cunoștințe în domeniul managementului;
-lipsa de timp și atenție pentru instruirea proprie
Nevoile unui nivel mai ridicat sunt siguranța și încrederea în viitor. După ce sunt complet satisfăcuți, există dorința de a avea încredere în viitor, puterea poziției și siguranța. De asemenea, fiecare persoană încearcă să adopte o anumită poziție socială și să-și creeze o opinie despre sine.
Una dintre condițiile necesare pentru o muncă de succes și eficientă este autogestionarea. Aceasta constă în capacitatea de a aloca corect resursele disponibile, inclusiv cele temporare.
Bibliografie:
www.olnafu.ru, Self-managementul. Principii, esență, funcții, metode de auto-management. Gestionarea individuală a organizației