Managementul participativ - factor de imbunătățire a proceselor de management

Motto: Managementul este prea important pentru a fi lăsat doar în seama managerilor.

            Una dintre cele mai moderne și controversate tendințe manageriale, ce se manifestă la nivel mondial, este managementul participativ. Acest stil de management vine ca o alternativă la stilul de management individualist, acesta din urmă făcând, în zilele noastre, față tot mai greu complexității problemelor ce apar la nivelul organizațiilor, a căror rezolvare eficientă necesită din partea organelor de conducere o gama largă de cunoștinte de specialitate, un nivel de responsabilitate din ce în ce mai mare, care nu pot fi realizate integral decât cu contribuția corelată a mai multor persoane.

 

            In esență, managementul participativ constă în realizarea proceselor de management prin implicarea salariaților organizației, în mod direct sau prin reprezentanți, utilizând anumite forme, metode si tehnici de management care conduc la soluționarea celor mai complexe și importante probleme ale organizației.

Deși adoptat la nivel mondial, managementul participativ se manifestă în forme diversificate, ținând cont de particularitățile orânduirii sociale, de sistemele politic, economic, social, cultural, de factorii specifici naționali și de tradițiile locale.

Managementul participativ prezintă o serie de caracteristici importante, dintre care se remarcă urmatoarele:

·      participarea efectivă a salariaților la exercitarea procesului de conducere;

·      implicarea unui număr mare de persoane în exercitarea funcției de evaluare si control;

·      participarea activă a salariaților la adoptarea deciziilor de cea mai mare importanță.

            De asemenea, o importanță deosebită pentru managementul participativ o au cele doua dimensiuni ale sale și anume: sfera de cuprindere și intensitatea participarii la procesele decizionale. Prima dimensiune se referă la sfera de cuprindere a participanților la procesul decizional, atât ca numar, cât și ca proporție. Intensitatea participării la procesele decizionale are în vedere, în primul rând, timpul alocat pentru aceasta și categoria de activități desfășurate, iar în al doilea rând, mecanismele utilizate în derularea proceselor de decizie.

            Dintre avantajele managementului participativ ar fi de semnalat:

·      creșterea gradului de informare a salariaților;

·      fundamentarea sporită a deciziilor prin implicarea unui număr mare de salariați in procesele decizionale;

·      folosirea la un nivel ridicat a potențialului salariaților;

·      motivarea superioară a salariatilor și accelerarea dezvoltării profesionale a acestora;

·      dezvoltarea la nivelul organizațiilor a bunelor relații umane și a coeziunii între salariați, în vederea realizării în bune condiții a obiectivelor organizației.

            Dezavantajele potențiale ale managementului participativ ar consta în:

·      diminuarea operativității soluționării unor probleme;

·      manifestarea de către unii manageri a unei rezistențe față de accesul subordonaților la informații manageriale și participare la adoptarea deciziilor;

·     crește ponderea timpului în care salariații participă la activitățile participative de management în detrimentul timpului afectat pentru efectuarea sarcinilor de lucru zilnice.

            Practicarea unui management participativ, fie că discutăm despre comportamentul directorului în raport cu grupul de cadre didactice sau de cel al profesorului în relația cu clasa, presupune acțiuni capabile să ofere grupului alternative educaționale, să promoveze posibilitatea angajării personale a profesorilor/elevilor în îndeplinirea sarcinilor de lucru. Practicarea unui management participativ presupune:

Ø  Consultarea membrilor organizației cu privire la asumarea obiectivelor și a modalităților de atingere a acestora;

Ø  Directorul/profesorul optează pentru rolul de moderator al dezbaterilor, manifestând disponibilitate față de opiniile și sugestiile formulate;

Ø  Activitatea de conducere se bazează pe stimularea motivației interne și a dimneisunii afective a muncii/învățării;

Ø  Acordarea unei atenții speciale comunicării bidirecționale, transparenței, sincerității, cooperării cu cadrele didactice/elevii;

Ø  Recompensarea inițiativelor individuale sau de grup, precum și asumarea voluntară a atribuțiilor;

Ø  Cadrele didactice/elevii vor primi din partea conducerii școlii/profesorilor un suport permanent în ceea ce privește dezvoltarea lor profesională/școlară și personală;

Astfel trebuie elaborat un program managerial care să cuprindă următoarele caracteristici:

Ø  Orientarea spre rezultate – orice acțiune de evaluare conduce la identificarea unor elemente în care copilul să fie în centrul atenției, în jurul lui gravitând întreg procesul instructiv-educativ;

Ø  Orientarea spre salariați – forul care ia decizii și își asumă responsabilități este, după caz, Consiliul de Administrație, Consiliul Profesoral, prezidate de managerul unității, acordându-se o mare importanță resursei umane: activitățile de perfecționare (comisii metodice, cerc pedagogic, formarea continuă prin cursuri organizate și finanțate de instituția școlară sau alte organizații), dezvoltarea motivației și a sentimentului de apartenență organizațională (acordarea de diplome, distincții, felicitări, organizarea de activități culturale comune);

Ø  Promovarea identității de sine a angajaților – angajații se gândesc la viitor, iar dobândirea de competențe la locul de muncă le asigură obținerea de performanțe profesionale;

Ø  Caracterul de sistem deschis – în fiecare an, la nivelul corpului profesoral și al colectivului de elevi se produc schimbări structurale și compoziționale, iar integrarea și relaționarea pozitivă trebuie să fie o deviză a întregii comunități școlare;

Ø  Programe educative realizate cu parteneri interni și externi – menținerea parteneriatelor de colaborare și realizarea de noi parteneriate eficiente, promovarea unei imagini pozitive a unității prin popularizarea acțiunilor realizate și a rezultatelor acestora.

Abordarea unui management participativ, care să implice cadrele didactice în procesele manageriale va avea efecte favorabile și la nivelul relațiilor educaționale directe cu clasa de elevi, contribuind la ameliorarea nivelului performanțelor școlare ale acestora, ermițând o mai bună cunoaștere a nevoilor de formare profesională; implicarea activă a cadrelor didactice în managementul instituțional poate fi în măsură să modeleze stilul didactic practicat în sala de clasă, să contribuie la creșterea ponderii metodelor didactice active și interactive și la ameliorarea performanțelor școlare ale elevilor, prin transferarea practicilor active și interactive de la nivelul managementului instituțional la nivelul relațiilor educaționale directe cu elevii.

Trăsături principale ale managementului participativ:

a) Caracterul multidimensional. Participarea la conducere nu vizează numai anumite părți ale procesului de conducere. Se au in vedere toate atribuțiile acesteia, de la previziune, la control. Managementul de tip participativ urmărește obținerea de către organizație a unor performanțe superioare la toate nivelurile. Ca atare, toți membrii organizației trebuie implicați în procesul conducerii într-un fel sau altul, acolo unde au competența și unde pregătirea lor profesională se poate valorifica cel mai bine. Pentru aceasta e nevoie de o bună comunicare, de existența unui sistem informațional bine pus la punct, de promovarea unor relații de încredere între oameni, de practicarea unor forme adecvate de participare - atât formale, cât și informale;

b) Caracterul secvențial. Acesta este generat de specializarea existentă în cadrul organizației, ca și de concepția managerilor privind atragerea salariaților la conducere - concepție reflectată de stilul de conducere promovat. Diviziunea structurală și profesională atrage după ea și o divizare sau segmentare a atribuțiilor și responsabilităților manageriale.

c) Caracterul integrativ. Managementul participativ se bazează pe integrare și asigură, în același timp, extensia acestui proces. Se are în vedere atât integrarea individului în colectivul de muncă și în organizație, cât și integrarea managementului participativ în sistemele moderne de management.

d) Caracterul instituțional. Participarea la conducere, punerea în valoare a calităților, competențelor, inteligenței și creativității personalului angajat, necesită existența unui cadru organizat adecvat care să permită informarea corectă a membrilor organizației, indiferent de treapta ierarhică ocupata, întâlnirea și consultarea reciprocă a acestora, eliminarea unor blocaje în circuitul informațional Cu alte cuvinte, practicarea unui management participativ se poate realiza numai dacă în cadrul organizațiilor se creează un cadru instituțional adecvat, respectiv organisme ale conducerii participative, reguli de participare, forme și metode cunoscute de promovare a participării la conducere.

FIȘĂ DE ACTIVITATE PENTRU MANAGERI – MOTIVAREA INDIVIDUALĂ

1.      Faceți o listă cu 3-5 lucruri care îi motivează pe angajați (cadre didactice), apoi puneți fiecare cadru didactic să completeze o listă identică pentru el însuși. Comparați varianta dumneavoastră cu a lor. Remarcați diferențele dintre ceea ce credeți că este important pentru ei și ceea ce cred ei că este important. Ulterior întâlniți-vă cu fiecare cadru didactic pentru a discuta asupra celor mai importanți factori motivaționali pentru ei.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2.      Recunoașteți și recompensați meritele. Recunoașteți meritele în public, iar greșelile le discutați individual. Stabiliți o recompensă pentru un cadru didactic care a dat dovadă de profesionalism în realizarea unei sarcini și detaliați modul în care ați face acest lucru cunoscut și celorlați.

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3.      Susțineți inițiativa și ideile, chiar dacă nu sunt întodeauna cele mai bune. Descrieți o inițiativă/idee a unui cadru didactic pe care ați susținut-o în activitatea dumneavoastră de manager al unității școlare.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

FIȘA DE LUCRU CADRE DIDACTICE

Motivele pentru care ați rămâne în profesia didactică:

1. Contactul cu copiii/tinerii care ar fi extrem de pozitiv pentru cadrele didactice;

2. Pasiunea pentru domeniul pe care îl predați;

 3. Ajutorul pe care îl pot oferi în dezvoltarea elevilor;

4. Responsabilitatea socială pentru formarea viitorului ţării;

5. Timp liber (spre exemplu vacanţele) şi flexibilitatea programului.

 Descrieți principalul motiv care vă determină să rămâneți în profesia didactică ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Motivele pentru care ați părăsi profesia didactică:

1. Salariul necorespunzător (motivaţia financiară);

2. Birocratizarea activităţilor presupuse de meseria de profesor (prea multe „hârtii” pe care trebuie să le facă);

3. Lipsa de apreciere adecvată din partea societăţii

4. Lipsa de motivaţie a elevilor şi a părinţilor pentru actul instructiv-educativ;

5. Schimbările frecvente ce se petrec la nivelul sistemului de învăţământ.

Descrieți principalul motiv care vă determină să părăsiți profesia didactică ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

FIȘA DE LUCRU CADRE DIDACTICE

Ce te motivează mai mult în activitatea de cadru didactic?

o Statutul

o Salariul

o Dorinţa de a fi important

o Dorinţa de a avea prieteni la locul de muncă, de a lucra alături de ei

o Nevoia de putere (în a conduce diferite proiecte, activităţi)

o Timpul liber

o Autonomia

o Nevoia de a-şi face bine meseria (nevoia de realizare)

 o Dorinţa de dezvoltare şi perfecţionare

o Siguranţa postului

o Natura muncii în sine

o Nevoia de stimă

o Susţinerea şi ajutorarea elevilor-celor din jur

o Motive de (auto)apărare (psihologică)

Gândiţi-vă că profesia didactică nu mai există! De mâine nu va mai fi nici un profesor niciunde în lume. Trebuie să vă alegeţi o altă carieră. Încercaţi să pătrundeţi adânc în interiorul propriei persoane, să vă reamintiţi pasiunile şi dorinţele la care aţi renunţat undeva pe parcursul vieţii. Alegeţi trei alte profesii pe care le-aţi fi putut practica. Faceţi abstracţie de faptul că nu posedaţi o specializare în acest sens (spre exemplu, dacă vi se pare atractivă o carieră de inginer constructor însă nu aveţi nici un fel de studii de specialitate, acest lucru nu trebuie să se constituie într-un impediment pentru a alege această carieră printre cele trei). Acum identificaţi câte două motive pentru care aceste trei cariere ar fi fost atractive pentru dumneavoastră.

 Exemplu: Aş vrea să fiu medic pentru că mi-ar plăcea să pot salva oameni;

      Aş vrea să fiu astronom pentru că îmi place să descopăr lucruri noi etc.