Sursa: https://www.homeschoolcreations.net/homeschool-basics-what-is-your-teaching-style/
Stilul de predare al cadrului didactic poate fi privit ca un continuum, cu o dispunere de la dreapta la stanga astfel:
- predare permisivă în stânga,
- predare autoritară în dreapta și
- învățare prin puterea exemplului ăi al voinţei ,,strong-minded” la mijloc.
Când un profesor este prea permisiv, nu are limite și nu are așteptări pentru elevii sai, chiar daca are ȋn grija şi formare săli de clasă talentate, el creeaza acolo un mediu toxic, de topire, de risipa a resurselor copiilor.
Dacă un profesor este prea autoritar, granițele și așteptările sale sunt imobile, rigide și stabilite fără a ține cont de nevoile copilului. Acești profesori nu poate menţine mult timp ȋnzestrarea natural şi potenţială a copilului.
Un profesor a cărui autoritate se exprimă prin prin vointa si implicare, face tot posibilul să stea undeva la mijloc - rămânând flexibil și amabil, în timp ce comunică de ce are standarde ridicate pentru studenții săi, astfel el are un sti comportamental şi rational – emotive care nu este o sarcină ușoară de realizat.
Rolul profesorului este acela de lider, în timp ce elevul joacă rolul submisiv.
Cele trei stiluri de predare, redate mai jos, au următoarele caracteristici:
I. Stil permisiv: ,,Submisivul” ( ,,Molȃul” sau ,,Adormitul” sau ,,Submisivul”– o persoana submisiva care permite altora sa il domine)
Atunci cȃnd stilul de predare al cadrului didactic se ȋncadrează ȋn aceste caracteristici:
• rezultatele stilului permisiv in clasa sau ȋn mediul şcolar vor fi:
- o atmosfera de nesiguranta.
- un mediul haotic, cu puțin respect pentru ordine și rutină.
• profesorul este apatic, nu este foarte implicat și are puține solicitari si asteptari de la elevin
- realizează singur gândirea / rezolvarea problemelor pentru elevi;
- planifică lecții care implică prelegeri, filme și analiză sau lucru teoretic cu cartea, fara interactiune
• elevii: - sunt mai puțin susceptibili să devină competenți social; sa fie motivați să realizeze și să obțină autocontrol.
- nu au fost ori nu sunt învățați să coopereze sau să contribuie în moduri constructive.
II. Stil autoritar: ,,Dictatorul”
Atunci cȃnd stilul de predare al cadrului didactic se ȋncadrează ȋn aceste caracteristici:
• rezultatele stilului autoritar in clasa vor fi:
- o atmosferă de concurență, frică și anxietate
- un mediu de ordine rigid și rutină inflexibila, care nu permite manifestarea creativă sau a mai multor stiluri de invatare la elevi
• profesorul autoritar - impune disciplină viguroasă,
- se așteaptă la o ,,ascultare” necondiţionată şi imediată ,
- descurajează schimbul verbal ȋntre elevi sau elev-profesor
- oferă puține laude sau feedback-uri constructive ori pozitive elevilor
- le spune elevilor ce trebuie să gândească si cum anume să gândească
- ţine prelegeri, conferenţiază frecvent în timp ce elevii săi doar ascultă
• elevii - acestora li se oferă puține oportunități de realizare, de motivare, de autocontrol și de disciplină.
- manifestările lor autentice, unicitatea lor lor, sunt ȋntrerupte, perturbate
- se simt neputincioși și pot pot, ca urmare, fie să devină rebeli și perturba clasa, fie se conformează și devin submisivi pentru a se face plăcuți sau a nu fi certaţi, urmăriţi sau pedepsiţi.
- aceşti elevi au puține oportunități de a-si spori motivația, de a-şi atinge obiectivele personale sau de a-şi forma şi exersa abilitățile de comunicare.
Profesorii autoritari au caracteristici la antiteza profesorilor permisivi, deoarece stabilesc bariere pentru implicarea elevi-profesor, care îi distanțează efectiv de legătura personală cu elevii.
Regulile lor sunt absolutizate, excesive și executate ,,cu sfintenie”, fără crȃcnire sau posibilitatea de adaptare la unicitatea copiilor.
Într-un cadru de clasă, autoritarul este un dictator care tine prelegeri frecvent, el nu încurajează interacțiunea și stabilește o concurență mare între elevi, cooperarea fiind considerate o metodă care ȋmpinge elevii către delăsare.
Ȋn clasă, atmosfera autoritară şi punitivă va genera o atitudine temătoare, deoarece acest profesor exercită un control riguros, dar arată puțin interes pentru implicare.
Departamentele de conducere consideră uneori profesorii autoritari ca fiind potriviți pentru clasele „problemă”, deoarece mențin ordinea, ȋnsă aceasta ,,ordine” este stabilita cu prețul ȋndepărtării unei interacțiuni potențial pozitive.
III. Pe de altă pate, anumite caracteristici, şi anume competenta, activismul cooperant si implicarea ca ,,autoritate” şi nu ca ,,stil autoritar”, optimizează controlul și relatiile constructive elev-profesor.
Profesorul care isi utilizeaza competenta de ,,autoritate” nu ca stil generalizat profesional ci abilităţi, gestionează cel mai bine controlul și implicarea elevilor.
El menține nu numai așteptări comportamentale ridicate, ci și rigoare și relații, interacţiuni pozitive şi constructive la clasă.
De obicei, încurajează interacțiunile și este cald și primitor pentru elevi.
Este deschis și prietenos, chiar dacă granițele sale sunt clar stabilite, și este un model de rol constant și de încredere.
Un profesor care isi adauga la competente si ,,autoritatea” manifestată prin exemplu şi activism cooperant:
- laudă și motivează elevii.
- încurajează respectul și învățarea cooperantă în rândul elevilor.
- autoritatea lui îi permite să-i ducă pe elevi în călătoria către descoperirea interactivă a informaţiilor educaţionale ȋntr-o acţiune comună profesor-elev. Acesta este stilul democratic: Profesorul activ
Atunci cȃnd stilul de predare al cadrului didactic se ȋncadrează ȋn aceste caracteristici:
• rezultatele stilului autoritar in clasa si in mediul scolar vor fi:
- o atmosfera de acceptare și așteptare ridicată.
- un mediu de ordine și rutină constructive, cooperanta; flexibil și propice activității creative, constructive și responsabile.
• profesorul - limitează în timp ce încurajează independența,
- este politicos, dar ferm și hrănitor;
- este deschis interacțiunii verbale;
- oferă laudă, feedback constructiv și încurajare;
- mai degrabă îndrumă decât conduce.
• elevii:
- vor ȋnvăţa din greșelile lor
- isi contin si isi gestioneaza propriile probleme
- invata sa se bazeze pe ei insisi si invata comportamente competente social
- sunt mai inclinati spre a invata, a-şi ȋnsuşi achizitii si a fi motivati
Studiile au arătat atȃt ȋn domeniul educaţional cȃt şi ȋn cel organizaţional, anumite legături ȋntre stilul de conducere al unui grup şi eficienţa acestuia. Astfel s-au relevat cȃteva modele:
- ȋntr-un grup, stilul de conducere autoritar va fi eficient doar pe termen scurt, ca urmare a unui control sever.
- ȋntr-un grup, stilul de conducere permisiv funcţionează doar situaţional, şi mai ales rutinier dar nu cȃnd sunt necesare decizii importante
- ȋntr-un grup, stilul de conducere democratic dă rezultate mai bune pe termen lung.
- ȋntr-un grup, stilul de conducere trebuie să fie adaptat la „varsta de formare” şi la caracteristicile grupului.
Astfel, dacă grupul este imatur, va avea rezultate mai bune cu un lider orientat spre sarcină.
Pe măsură ce grupul se maturizează liderul poate să adopte un stil caracterizat simultan de ambele orientări:
- in grupurile cu o maturitate medie e mai eficient stilul orientat spre relaţii ȋntre membri,
- in grupurile „imbătranite” cel mai potrivit este stilul laissez-faire (sau stilul cu scor scăzut la ambele orientări.)
Pe toată durata vieţii unui grup de muncă, este indicat ca liderul să adopte patru stiluri de conducere
De aici, putem extrage o serie de strategii general- valabile de gestionare a sălii de clasă:
• Păstrarea și comunicarea așteptărilor ridicate pentru învățarea și comportamentul elevilor
• Stabilirea și predarea clară a regulilor, procedurilor și consecințelor clasei;
• Aplicarea regulilor din clasă prompt, consecvent și echitabil.
Acest lucru presupune ca fiecare cadru didactic sa stie in ce circumstante si in ce modalitate sa fie flexibil cu elevii pe acest continuum al stilului de predare: autoritar – permisiv - democratic
Dar…..cum schimbam stilul de predare daca nu ne cunoastem originile propriului stil?
Printr-un management rational - emotional eficient de-a lungul urmatoarelor etape de dezvoltare personala:
- Constientizarea modelelor de comportament: sursa lor si cum le repet in present
- Reflectie
- Corectie
- Exersarea unor noi modele comportamentale
- Reflectie
- Corectie
- Solicitarea sau observarea feedback-ului
- Insusirea si stabilizarea unor modele comportamentale authentic echilibrate
Stilul de predare autoritar este si stil personal, ȋntrucȃt reflectă caracteristici ale persoanei (cadrul didactic, ȋn cazul de faţă):
Motive posibile:
- Cadrul didactic se identifica in atitudine si in comportament cu o figura de ingrijire sau parentala (din propria istorie de viata) puternica sau abuzatoare.
- Modelele mai blande din viata sa personala nu au facut faţă figurii dominatoare, de aceea cadrul didactic in perioada sa de copil a luat ,,decizia” involuntară şi mai puţin ȋnţeleasă, sa nu sufere devenind ,,slab” = bland
- Imaginea de sine este hiperbolizata inca din copilarie, deoarece era valoarea cea mai inalta in familia in care a copilarit, aceasta neoferind modele de gestionare a unor trasaturi mai ,,umane”, cum ar fi toleranţa şi flexibilitatea.
- Persoana (cadrul didactic) se simte in nesiguranta emotional si mentine distanta pentru a nu fi tradata, ranita sau abandonata
- Persoanei I s-a transmis in copilarie ca nu este valoroasa decat daca este ,,la putere” sau daca este de neatins prin forta, autoritate sau performanta, cei care nu sunt asa fiind catalogati ca inepti, slabi, lenesi, indezirabili sau ,,fara valoare”
- Pentru a nu se raporta la propriile neajunsuri, cadrul didactic isi creeaza un ,,renume” iar ceilalti, raportandu-se la el doar prin renumele sau, nu o sa observe cine este cu adevarat el.
Stilul de predare permisiv este si stil personal, ȋntrucȃt reflectă caracteristici ale persoanei (cadrul didactic, ȋn cazul de faţă):
Motive posibile:
- In copilarie ambii parinti (sau cel mai apropiat sau mai prezent fizic) au fost fie ,,absenti” emotional, fie temători, fie si-au creat o aura de ,,bunatate” supraumana fara a intelege nevoia copilului de a-si accepta si partile ,,mai putin bune”
- In copilarie un parinte a fost dominator si copilul, actualmente cadru didactic, a empatizat cu parintele abuzat ori dominat sau s-a simtit inspaimantat si neprotejat de celalalt parinte.
- Din teama de critica insusita şi primită in copilarie, persoana (cadrul didactic) incearca permanent sa fie vazut intr-o lumina placuta de catre toti ceilalti
- Din teama de abandon trăită in copilarie, persoana (cadrul didactic) nu isi exprima opinia sau solicitarile pentru a nu pierde atentia si afectiunea celorlati
- Din nevoia de siguranta si din teama de respingere, trăite si exacerbate in copilarie, persoana (cadrul didactic) accepta toate schimbarile si solicitarile, pentru a putea fi in continuare apartenent la un grup sau intr-o comunitate
- Imaginea de sine este fixata si setata pe ,, a fi bun’’ deoarece aceasta este valoarea pe care i-au insuflat-o parintii, uneori a fi asertiv fiind un comportament descurajat sau pedepsit de catre parinti
- nu are nici-un interes in a fi prezent in acel tip de activitate
- Sufera de anxietate, traverseaza evenimente dramatice in viata persoanla sau de tristete ori depresie in viata personala
Stilul de predare democratic este si stil personal, ȋntrucȃt reflectă carcateristici ale persoanei (cadrul didactic, ȋn cazul de faţă):
Motive posibile:
- Are un model parental echilibrat sau a cunoscut in tinerete modele mature comportamentale echilibrate
- A realizat munca de auto-cunoastere in mod experimental ( nu doar auto-cunoastere prin reflectie si informatie din carti ci lucru de auto- explorare sau experential, experienţe trăite in grupuri, workshop-uri de dezvoltare personala, etc. )
- A dobandit abilitati de evaluare nuantata a situatiilor, a invatat sa isi ia timp pentru procesarea emotiilor si alegeri decizionale personale
- A invatat sa se confrunte cu propriile standarde si cu presiunea de grup sau de la persoanele importante
- A invatat sa isi accepte limitele, temerile si deciziile eronate din trecut si este in proces de a invata alte strategii centrandu-se pe a experimenta nu pe auto-critică, pe sine nu pe altii (nu comparatii ci modele).
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE WEB
· Abbey, D., and J. Esposito. Social support and principal leadership style: A means to reduce teacher stress. Education 105(3): 327-33. 1985.
· https://www.homeschoolcreations.net/homeschool-basics-what-is-your-teaching-style/
· http://bigeducationape.blogspot.com/2012_05_08_archive.html
· Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic, 1998
· https://www.slideshare.net/surabhibhargava/teaching-styles-49268532
· https://healthfully.com/the-effects-on-teenagers-self-esteem-after-losing-parents-8053694.html
· https://fra.europa.eu/ro/charterpedia/article/14-dreptul-la-educatie
· https://ro.pinterest.com/pin/426856870906398732/?lp=true