Transformarea digitală poate reprezenta o soluție la provocările actuale ale sistemului educațional din România.Cu toate acestea, marea majoritate a școlilor se confruntă cu lipsa de fonduri proprii necesare implementării și adopției tehnologiei necesare.În educaţie, digitalizarea trebuie să ajute principiile pedagogice. Digitalizarea nu trebuie să fie un obiectiv în sine, ci un mijloc.

În ultimii ani a avut loc o schimbare majoră privind modul în care școlile abordează tehnologia. Apariția unui val de dispozitive și servicii mobile mai ușor de folosit și mai accesibile, alături de dorința de a adapta educația la generația de copii ‘’digitali’, cu așteptări complet noi în ceea ce privește procesul de învățământ, a dus la schimbarea semnificativă a felului în care școlile înțeleg și practică actul de învățare. În loc să folosească tehnologia doar ca pe un instrument adițional la mijloacele tradiționale de predare și învățare, multe școli folosesc tehnologia pentru a influența în mod pozitiv actul educațional. Mai mult, în loc să o folosească înainte sau după ore, mulți profesori folosesc tehnologia în timpul orelor pentru a stimula interacțiunea cu și dintre elevi și a obține rezultate mai bune.

 

Principalul beneficiu al dgitalizării îl reprezintă îmbunătățirea comunicării între profesori, părinți și elevi. Deși poate părea greu de crezut în condițiile actuale, în lipsa unei astfel de platforme comune, comunicarea, mai ales între părinți și profesori, era la fel de dificilă ca înainte de era telefoanelor mobile. Mai mult decât atât, în condițiile în care părinții unui număr semnificativ de elevi lucrează de peste hotare, comunicarea rapidă și eficientă a situației școlare a elevilor este absolut esențială.

Un alt beneficiu cheie este legat de colaborare și diseminare. Elevii au acces instant la resursele puse la dispoziție de profesori, iar aceștia din urmă au la dispoziție mecanisme online de feedback individual sau de grup cu privire la activitatea, performanțele și lucrările elevilor. Disponibilitatea acestora pe o platformă unică încurajează procesul de învățare de ambele părți, le oferă elevilor materiale de testare și studiu conform cu nivelul fiecăruia, iar profesorilor instrumente educationale ușor de accesat, utilizat și distribuit. În plus, automatizarea proceselor consumatoare de timp, atât a celor legate de raportarea situației școlare, cât și a celor legate de diseminarea informațiilor și a materialelor (atât de la profesori către elevi, cât și de la elevi către profesori) le permite profesorilor să se concentreze mai mult pe actul educațional decât pe aspecte administrative.

Modele și tehnici noi de învățare și predare sunt acum disponibile atât pentru profesori, cât și pentru elevi, pe internet, în cloud sau prin intermediul aplicațiilor mobile, iar numărul, complexitatea și calitatea acestora va continua să crească. Web-ul va deveni o resursă educațională din ce în ce mai importantă, iar cei care nu vor avea acces la ea vor rămâne în urmă. Soluțiile educaționale de nouă generație sunt cea mai importantă platformă care asigură accesul la astfel de resurse.

Datorită creșterii importanței comunicării și colaborării ca elemente cheie în îmbunătățirea calității procesului educațional, apare necesitatea utilizării unei platforme unice, agile și scalabile, care să permită accesul ușor și sigur la informațiile și materialele necesare.  Platformele educaționale web-based care au și componentă de catalog electronic pot reprezenta o soluție foarte utilă și ușor de implementat și utilizat la nivel de instituții ale statului (inspectorate, minister); o astfel de platformă poate oferi acces ușor și rapid la date centralizate cu privire la situația școlară din diferite zone și unități de învățământ.

     Pentru realizarea acestui proces amplu, complex si extrem de important de digitalizare, nu este necesara doar existenta scolii, ci si modalitatea, gradul si efectul pe care il au cooperarea acesteia cu actorii și factorii implicați in educație: școală – familie – comunitate – administrație locală – sectorul economic – sectorul nonguvernamental – autorități ale statului – voluntariat. Scopul nostru ca si profesori si conducatori ai unitatilor scolare este sa reusim sa vedem cum putem asigura deschiderea școlii către comunitate si sa realizam o interacțiune continuă intre acești actori, să identificăm modul în care se pot mobiliza resurse financiare la nivel local pentru a contribui la succesul școlar, si cum ii putem integra pe acesti copii cat mai bine in societate, astfel incat sa le asiguram un trai linistit si independent pe viitor.

Școala oferă copiilor și tinerilor un set de repere valorice și culturale și de principii etice care să le asigure dezvoltarea unei identități complexe și bine definite din perspectiva națională,  europeană și globală. Beneficiarul direct al educației oferite prin serviciul public de învățământ este copilul/tânărul, cu cele trei dimensiuni de dezvoltare: corp, minte și suflet. Orice activitate organizată în instituțiile de învățământ și conexe este justificată în măsura în care îmbunătățește, în mod demonstrat sau evident, calitatea serviciilor dedicate lui.

Pentru a dezbate cat mai eficient aceste relatii pe care trebuie sa le aiba scoala, dar si pentru a realiza o analiza a activitatii intreprinse pana in prezent, trebuie evidentiate activitatile, parteneriatele incheiate, cum interactionam cu comunitatea locala, dar si strategia de imbunatatire a actului educational.

       Atat timp cat personalul didactic colaboreaza eficient in interiorul scolii, are o relatie deschisa si sincera cu directorul unitatii si celelalte persoane implicate in actul educatiei, succesul va fi garantat. Este foarte important ca profesorii unitatii sa realizeze aceasta munca din suflet, pasiune si cu multa daruire.