Conform Cadrului Naţional de Calificări Profesionale, calitatea reprezintă nivelul de satisfacţie pe care îl oferă eficacitatea ofertei educaţionale din domeniul învăţământului şi formării profesionale, stabilit prin atingerea unor standarde cerute şi a unor rezultate excelente care sunt solicitate şi la care contribuie participanţii la procesul de învăţare şi ceilalţi factori interesaţi.
Controlul calităţii include activităţile operaţionale desfăşurate pentru îndeplinirea cerinţelor de calitate prin reglementarea performanţelor. Este un proces de menţinere a standardelor, şi nu de creare a acestora. Asigurarea calităţii include procesele planificate şi sistematice necesare asigurării unui grad adecvat de încredere că oferta de învăţământ profesional va satisface cerinţele de calitate specificate. Activităţile de asigurare a calităţii nu controlează în mod direct calitatea. Acestea implică de obicei autoevaluarea organizaţiei pe baza unor standarde prestabilite. Prin urmare, aceste activităţi stabilesc capacitatea organizaţiei de a furniza calificări profesionale la un anumit standard.
Calitatea este legată de valorile şi aşteptările a trei grupuri principale de utilizatori: participanţii la procesul de învăţare, angajatorii şi societatea în general. Accentul cade pe îmbunătăţirea calităţii procesului de educatie si formare profesionala, cu accent pe rezultatele învăţării, orientare profesională, sprijin şi evaluare. Se promovează învăţarea pe parcursul întregii vieţi, prin stimularea în rândul tinerilor a unei culturi de stimulare a angajamentelor de învăţare pe parcursul întregii vieţi. Astfel, participanţii la procesul de învăţare şi experienţa de învăţare a acestora reprezintă centrul de interes. De maximă importanţă sunt nevoile participanţilor angajate în procesul de învăţare, precum şi cerinţele comunităţii şi ale angajatorilor, exprimate într-un mediu mai bine planificat, bazat pe coordonare şi cooperare.
Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie satisface standardele de calitate.
Managementul resurselor (fizice şi umane)
Organizaţia oferă elevilor un mediu sigur şi armonios, care le oferă sprijin. Spaţiile de învăţare sunt echipate adecvat, răspund nevoilor colective şi individuale ale elevilor. Resursele, metodele de predare şi spaţiile aferente permit accesul şi participarea activă a tuturor elevilor. Angajarea personalului se face după criterii clare (standarde minime privind calificările şi experienţa) de recrutare şi selecţie, organizaţia defineşte o fişă a postului, pune la dispoziţia personalului programe de iniţiere şi de formare continuă.
Organizaţia este receptivă la nevoile indivizilor, agenţilor economici şi comunităţii (factori interesaţi externi), dar şi la diferitele nevoi ale elevilor (factori interesaţi interni), este preocupată permanent de proiectarea şi dezvoltarea unor programe de studiu care să răspundă nevoilor factorilor interesaţi, programe ce plasează elevul în centrul lor de interes. Acestea au un caracter de includere socială, asigurând accesul şi egalitatea şanselor pentru elevi.
Comunitatea care învaţă, respectiv organizaţia care învaţă reprezintă un concept nou in prezent, concept că poate fi integrat realităţii şcolare ca potenţial loc de formare împreună a oamenilor şcolii. O comunitate şcolară in care angajaţii îşi părăsesc atitudinea competitivă pentru a-şi împărtăşi experienţele de învăţare, demersurile care i-au condus la succes, respectiv situaţiile – problemă care au rămas probleme reprezintă un mediu de învăţare activă, centrată pe nevoile indivizilor, este o comunitate care învaţă.
Profesorii au nevoie să-şi înţeleagă propriul mod de gândire pentru a deveni mai eficienţi şi pentru a facilita si amplifica dezvoltarea gândirii elevilor lor. Dacă au dobândit o înţelegere a naturii sociale şi situaţionale a învăţării, o apreciere a importanţei contextelor autentice, obişnuinţă de a reflecta asupra propriilor experienţe şi dorinţa , disponibilitatea de a se interoga asupra propriilor credinţe şi supoziţii, atunci ei vor fi mai pregătiţi să creeze pentru elevi medii de învăţare care să faciliteze elevilor sa înveţe lecţii care contează într-adevăr şi care să fie de calitate.
Asigurarea calităţtii educaţiei se poate realiza printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare si implementare de programe de studiu, prin care să se formeze încrederea beneficiarilor în asociația furnizoare de educaţie. Aceasta din urmă trebuie să satisfacă standardele de calitate pentru a forma o imagine bună în contextul dezvoltării sustenabile. Managementul educaţional indică însă şi o anumită mentalitate, o manieră proprie, dar şi o artă de dirijare, antrenare a resurselor umane, a elementelor organizaţiei, ceea ce corespunde cu însăşi considerarea educaţiei ca ştiinţă şi artă .
Problema asigurǎrii şi menţinerii calitǎţii serviciilor educaţionale este una deosebit de importantǎ, cu un impact imediat, dar şi pe termen lung asupra beneficiarilor direcţi ai acestora - elevii, cât şi asupra beneficiarilor indirecţi - comunitatea, societatea etc. Calitatea şi asigurarea acesteia nu se întâmplǎ, nu este opţionalǎ, ci este o cerinţǎ imperativǎ a timpului pe care îl trǎim din cel puţin patru motive: moral (elevii sunt cei cǎrora trebuie sǎ li se asigure o educaţie care sǎ fie ,,cea mai bunǎ”, contextual (şcolile sunt într-o interacţiune dinamicǎ şi continuǎ cu societatea şi comunitatea cǎrora le aparţin. Contextul în care acestea îşi desfǎşoarǎ activitatea este într-o continuǎ luptǎ pentru calitate, ceea ce impune pentru toate instituţiile o creştere a interesului pentrucalitate), supravieţuirea (societatea de azi este una concurenţialǎ), responsabilitatea (şcolile sunt supuse în mod constant aprecierii şi evaluǎrii celor pe care îi serveşte: elevi, pǎrinţi, comunitate, societate. Şcoala este un bun al comunitǎţii şi va trebui sǎ dea socotealǎ pentru ceea ce face, motiv care impune existenţa unor strategii interne de asigurare şi menţinere a calitǎţii - Oprescu, 2008).
Pentru a obţine o educaţie de calitate, toţi factorii principali implicaţi (ministerul educaţiei, managerii instituţiilor de învăţământ, cadrele didactice, elevii, părinţii) trebuie să fie permanent activi, să colaboreze, să se susţină reciproc. Astfel, ministerul educaţiei trebuie să asigure o reformă de calitate care să răspundă exigenţelor societăţii din toate punctele de vedere; managerii instituţiilor de învăţământ trebuie sã asigure resursele, baza logisticã, condiţiile pentru o educaţie de calitate, să realizeze comunicarea internă şi externă la nivelul şcolii etc.; cadrele didactice să asigure o activitate didacticǎ centratǎ pe elev şi adecvată noilor cerinţe ale societăţii, să se perfecţioneze continuu; elevii să se pregǎteascã continuu, să se implice activ şi responsabil în propria educaţie, să participe la viaţa şcolii, şi nu în ultimul rând, pǎrinţii care trebuie să comunice permanent cu copilul şi cu cadrele didactice, să se implice în viaţa şcolii.
Sistemul de asigurare a calitatii serviciilor educationale adoptat de catre o unitate școlară are ca scop:
a) asigurarea unei mai bune corelari a serviciilor educationale oferite cu cerintele elevilor si ale celorlalte parti interesate;
b) îmbunatatirea permanenta a calitatii serviciilor educationale oferite de catre unitatea şcolară ;
c) dezvoltarea unei culturi a calitatii în cadrul unităţii şcolare si asigurarea unei protectii reale a intereselor elevilor si ale celorlalte parti interesate de serviciile oferite de catre unitate;
d) implementarea unui sistem de evaluare interna a calitatii proceselor didactice si de evaluare externa, în vederea certificarii conformitatii acestor procese cu standardele nationale, europene si cu cele internationale aplicabile;
e) de a aduce mai multa claritate în ceea ce priveste responsabilitatile membrilor școlii în ceea ce priveste asigurarea calitatii serviciilor educationale;
f) asigurarea transparentei necesare în ceea ce priveste modul de utilizare a resurselor financiare alocate de la buget si a celor proprii, pentru realizarea obiectivelor sale privind serviciile educationale.
Sistemul de management al calitatii implementat de școală implica definirea si aplicarea unor proceduri interne specifice privind elaborarea, monitorizarea si revizuirea periodica a proceselor didactice, în scopul îmbunatatirii continue a rezultatelor în acord cu evolutia cerintelor clientilor si ale celorlalte parti interesate si cu modificarile intervenite în reglementarile aplicabile. Astfel, trebuie elaborate și/sau revizuite proceduri de sistem și proceduri operaționale în domeniul managementului calității la nivelul instituției: Monitorizarea perfecționării carelor didactice, Selectarea, verificarea și păstrarea documentelor pentru portofoliul personal, Obervarea predării și învățării, Implicarea părinților în educație, Urmărirea progresului elevilor, Monitorizarea absențelor, Revizuirea periodică a ofertei educaționale, Identificarea punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor, Activitatea consilierului de etică, Stabilirea obiectivelor unității de învățământ, Prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității, Proiectare/revizuire periodică curriculum la decizia școlii.
În cadrul proceselor de prestare a serviciilor educationale, unitatea școlară promoveaza urmatoarele principii de baza ale managementului calitatii, în acord cu tendintele actuale la nivel european si international:
- Focalizarea catre elev si celelalte parti interesate: unitatea trebuie sa identifice cerintele prezente si viitoare ale elevilor sai si ale celorlalte parti interesate de serviciile pe care le ofera, asigurând satisfacerea lor integrala.
- Leadership, care presupune: stabilirea unei viziuni clare privind viitorul unitatii; atitudine proactiva si exemplu personal; întelegerea schimbarilor intervenite în mediul extern si raspuns la aceste schimbari; asigurarea unui climat de încredere între membrii personalului; încurajarea si recunoasterea contributiei fiecarei persoane; promovarea unei comunicari deschise si oneste.
- Implicarea personalului, care presupune: punerea în valoare a competentelor, cunostintelor si experientei în relatia cu clientii si cu celelalte parti interesate; împartasirea cunostintelor si a experientei în cadrul colectivelor fiecarei entitati functionale; asumarea raspunderii pentru rezolvarea problemelor; implicare activa în identificarea oportunitatilor de îmbunatatire; dezvoltarea unui spirit creativ în definirea viitoarelor obiective ale unitatii.
- Abordarea procesuala a tuturor activitatilor, prin: identificarea si evaluarea datelor de intrare si de iesire ale tuturor activitatilor; identificarea interfetelor activitatilor cu entitatile functionale; evaluarea riscurilor posibile, a consecintelor si impactului activitatilor asupra elevilor si celorlalte parti interesate cu privire la activitatile respective; stabilirea clara a responsabilitatilor si autoritatii privind managementul proceselor.
- Abordarea sistemica la nivelul conducerii, prin: integrarea proceselor care intervin în relatia cu elevii si cu celelalte parti interesate, cu cele corespunzatoare activitatilor din interiorul unitatii (începând cu definirea cerintelor referitoare la conducere, identificarea si asigurarea resurselor necesare, desfasurarea proceselor, pâna la evaluarea si analiza rezultatelor).
- Îmbunatatirea continua a calitatii serviciilor educationale, prin: îmbunatatirea continua a calitatii tuturor proceselor; evaluarea periodica a criteriilor de evaluare stabilite, pentru a identifica zonele în care trebuie facute îmbunatatiri; îmbunatatirea continua a eficacitatii si eficientei tuturor proceselor unitatii; promovarea activitatilor bazate pe prevenire; recunoasterea contributiei fiecarui membru în ceea ce priveste îmbunatatirea continua a proceselor.
- Argumentarea cu date a deciziilor conducerii, prin: asigurarea unui sistem performant de colectare a datelor si informatiilor considerate relevante pentru obiectivele stabilite; luarea masurilor necesare pentru ca datele si informatiile sa fie suficient de clare, disponibile si accesibile; analiza datelor si informatiilor utilizând metode corespunzatoare.
BIBLIOGRAFIE:
Teacher’s coner - Tema 2, Gradul II, Managementul calitaţii în educaţie, www.psihopedagogie.blogspot.com
Raicu Petruța Mihaela, Drăgan Roxana Mădălina, Avram Georgiana Mădălina, Managementul calității totale în educație, revista Ecostudent