- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate
Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate
În vremurile moderne părerile oamenilor despre educaţie sunt împărţite. Nu este o părere general împărtăşită despre ceea ce tinerii ar trebui să înveţe, atât în relaţie cu virtuţile morale dar şi cu succesul în viaţă. Nu este clar nici dacă educaţia ar trebui să fie mai degrabă preocupată cu dezvoltarea intelectului sau a caracterului. Evenimentele contemporane au făcut problema şi mai dificilă şi nu este cert dacă educaţia ar trebui să fie în primul rând vocaţională, morală sau culturală. Unii le recomandă pe toate trei.
Studiile efectuate în ultimii ani, care au analizat educaţia şi învăţământul românesc, fie pe toţi parametrii învăţării : a învaţă să ştii, a învaţă să faci, a învaţă să fii şi a învaţă să trăim împreună, cum ar fi: “The ELLI Index – Europe 2010 au scos în evidenţă cam aceleaşi probleme: că există o strânsă corelaţie între nivelul scăzut al învăţământului şi problemele economice ale ţării. Ca să nu mai vorbim de cele sociale. Cum să facem acum, când harta etnică şi chiar socială a Europei unite se tot schimbă, să ne păstrăm identitatea şi valorile naţionale și să le adăugăm valorilor internaţionale? Să ne găsim un loc şi o direcţie.
Citește mai mult: Educatia-componenta fundamentala a generatiilor viitoare
Lectia a ocupat si ocupa o pozitie privilegiata in randul formelor de organizare a procesului de invatamant, continuind sa detina o importanta speciala pentru demersurile care se intreprind in vederea atingerii obiectivelor educationale. Ea ramane modalitatea principala de organizare a activitatii didactice, prin intermediul careia se realizeaza, in acelasi timp, informare si formare, instruire si educare.
Didactica moderna concepe lectia ca un dialog intre profesor si elevi, subordonat obiectivelor generale si specifice ale procesului de invatamant, operationalizate la nivelul colectivului de elevi. Mai mult, lectia moderna se constitue intr-un program didactic si educational, respectiv un sistem de procedee de lucru si actiuni comune ale profesorului si elevilor ( expuneri, explicatii, demonstratii logice si experimentale, rezolvari de probleme..), structurate si organizate in vederea atingerii obiectivelor operationale propuse.
Oricărui profesor i s-a întâmplat în cariera didactică să fie în fața unei clase de elevi și să simtă că aceștia nu se concentrează, nu sunt interesați și motivați. Chiar și când am considerat că am conceput cel mai bun proiect de realizare a lecției, am ajuns la concluzia că elevii pot fi dezinteresați. Ori dacă elevii nu sunt atenți, cum ar putea ei să învețe și să asimileze informațiile? Este esențial pentru un profesor să găsească calea de a menține întreaga clasă interesată și implicată, așa încât obiectivele de învățare să poată fi atinse.
La baza oricărei societăți create se află omul cu intelectul său format în procesul schimbărilor evolutive. Iar procesul evolutiv al acestor schimbări se reproduce prin intermediul cunoașterii și al comunicării, prin conexiunea interpretată de individ prin intermediul nivelului de evoluare a învățământului și a factorilor ce sunt în legatură directă cu mediul social. Procesele instructive și educative, fiind elementul de bază în formarea omului, formează totodată și societatea acestuia raportată condiționat la sistemul valorilor. La rândul lui, sistemul valorilor, fiind acel sector (teren) care reglementează și pune în ordine activitatea teoretică și practică a oricărui domeniu de activitate, determină nemijlocit nivelul și valoarea sistemelor de referință. Sistemele de referință în mod normal diferă între ele ținând cont de structura lor în raport de condiţiile organizării domeniului respectiv de activitate. Prin orice domeniu de activitate al sistemelor și subsistemelor sociale se face prezent omul cu nivelul său de dezvoltare umană. Nivelul de dezvoltare al omului se dobândeşte prin multitudinea de acţiuni create de însuși omul care tinde mereu de a cunoaşte procesele ce se intersectează cu cultura și intelectul uman. Intelectul uman este acea capacitate și acţiune, care dezvoltă şi produce schimbări permanente și majore în raportul dintre evoluţia individului şi societate. Toate acţiunile realizate prin intermediul intelectului uman pot fi atribuite la capitolul sau subiectul valorii, astfel determinând importanța și rolul fiecărui individ într-un mediu social. Toate acestea fiind interpretate prin mijloacele de comunicare interpersonale şi cele comunitare, într-un final exprimă tabloul real de dezvltare individuală a omului și a societății acestuia. Orice persoană din cadrul unei societăți există și activează prin cursul existențial al vieții în baza unor scopuri anumite care într-un final tind mereu să marcheze rezultate în creșterea spirituală, intelectuală și materială. Prin procesele de dezvoltare şi evoluţie a vieţii, fiinţa umană este acea construcție care încearcă şi experimentează la nesfârșit acţiuni ce se intersectează prin totalitatea valorilor determinate de necesitățile sociale. Existenţa acestora stabilesc în sine realizări intemeiate pe sistemul de valori, care întruchipează creativitatea, motivaţia, cunoştinţele și identitatea omului cu societatea corespunzătoare.
Societatea contemporană este dominată de revoluţia ştiinţifică şi tehnică, ce se impune prin amploare şi profunzime, influenţând toate elementele forţelor de producţie şi toate ramurile şi domeniile de activitate.
Condiţiile societăţii contemporane, dezvoltarea în ritm rapid a ştiinţei şi tehnicii, amplificarea şi derularea tot mai accelerată a vieţii, impun ca exigenţele faţă de pregătirea omului să sporească în mod considerabil.
Educaţia îşi extinde acţiunea la dimensiunile întregii societăţi, prin canalele sociale, propulsându-se o cantitate tot mai mare de informaţie şi toţi factorii sociali dobândind capacităţi educative. Educaţia se extinde şi se diversifică de-a lungul întregii vieţi a omului, devenind o educaţie permanentă.
Educaţia contemporană este o educaţie universală, caracterizată prin complexitate si globalitate, concepută într-o viziune holistă şi prospectivă, cu sublinierea permanenţei ei.
Complexitatea educaţiei este evidentă prin universalitatea şi permanenţa ei.
1. CONFRUNTATREA TRIUNGHIURILOR
- Doamnelor si domnilor, astazi veti asista la confruntarea dintre doua triunghiuri importante! spuse triunghiul echilateral, arbitrul competitiei.
- In coltul din dreapta il avem pe triunghiul isoscel! In coltul din stanga il avem pe triunghiul dreptunghic! Va rog sa oferiti un rand de aplauze pentru cei doi concurenti!
- Triunghiule dreptunghic, tu cu ce te lauzi?
- Pai, eu am un unghi drept, am doua catete si o ipotenuza, raspunse triunghiul dreptunghic.
- Da, dar eu am doua laturi si doua unghiuri egale, raspunse triunghiul isoscel cu mandrie.
- Dar pot sa fiu si eu isoscel ca tine, daca cele doua catete ale mele sunt egale, raspunse triunghiul dreptunghic.
- Bisectoarea unghiului opus bazei este intotdeauna mediana, mediatoare si inaltime, spuse dintr-o rasuflare triunghiul isoscel.
- Oare cine e mai tare? intreaba triunghiul echilateral , privindu-i pe amandoi cu dispret. Cu siguranta eu sunt cel mai tare, deoarece eu am toate laturile si unghiurile egale si sunt cel mai usor de recunoscut.