Bază de date online cu resurse educaționale pentru susținerea educației incluzive de calitate

 

Calitățile unui bun profesor nu se rezumă doar la competența sa didactică și la pregătirea în domeniul de specialitate, ci includ și capacitățile care țin de inteligența emoțională și socială – doar împreună, acestea îl fac cu adevărat un profesor apreciat de către elevii săi.

Abilitățile sociale sunt acele abilități care ne ajută să interacționăm cu ceilalți. Unele dintre aceste abilități sunt de bază, cum ar fi politețea – saluturile, a spune „te rog” și „mulțumesc”, stabilirea și menținerea contactului vizual, manifestarea interesului față de celelalte persoane: a-i întreba cum a fost ziua lor, cum se gândesc ca s-au descurcat la un test, zâmbitul atunci când vedem o persoană cunoscută etc. Altele sunt mai complexe, cum ar fi competențele pe care le folosim pentru a negocia într-o situație conflictuală. Unele persoane învață abilitățile sociale cu ușurință, în timp ce alții găsesc interacțiunea cu ceilalți ca fiind foarte solicitantă și pot avea nevoie să lucreze la dezvoltarea abilităților lor sociale în mod conștient.

MANUALULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII, REGULAMENTELOR ŞI MEDODOLOGIILOR, PROCEDURILOR OPERAŢIONALE în mediul școlar

(model)

Unitățile școlare îşi îmbunătăţesc continuu eficacitatea  Sistemului de management al calităţii prin utilizarea de politicii referitoare la calitate, a obiectivelor calităţii, a rezultatelor auditurilor, a analizelor datelor, a acţiunilor corective şi preventive şi a analizei efectuate de managementul școlar.

Managementul şi întreg personalul din școală manifestă o mare deschidere faţă de calitate şi cultura calităţii, acţiunile lor fiind astfel focalizate încât implementarea Sistemului de management al calităţii să conducă la realizarea unor importante obiective precum:

-           îmbunătăţirea performanţelor profesionale ale membrilor comunităţii școlare prin procese de instruire, formare, calificare şi recalificare potrivit cerinţelor managementului calităţii;

(model)

INSTITUȚIA

..................................

Procedură operaţională privind formarea continuă

Ediţia II-  2014

Nr. de exemplare: .......

Revizia 

Nr. de exemplare: .......

Departamentul

Managementul dezvoltării profesionale

Cod. P.O. .......

Nr. de pagini: 4

Exemplar nr. 1

Dacă până la începutul anilor ’90 profesia de cadru didactic era una dintre cele mai căutate profesii, în special de către femei, în zilele noastre, această profesie a pierdut din prestigiul și din atractivitatea de care se bucura. Interesul proaspeților absolvenți de a alege această profesie este din ce în ce mai scăzut, aceștia orientându-se către cariere care le asigură atât prestigiu social, cât și venituri financiare mai mari (în domeniul legislativ, în cel al afacerilor, în medicină etc.). De asemenea, instabilitatea din cadrul sistemului de învățământ (dese schimbări la nivelul curriculumului, ale politicilor educaționale și chiar ale miniștrilor) poate fi unul dintre motivele pentru care profesia de cadru didactic nu se află printre principalele opțiuni ale absolvenților.

Percepțiile profesorilor despre propria lor meserie sunt influențate considerabil de factorii de mediu, precum relația profesor/elev, colaborarea între profesori sau sistemele de feedback și de evaluare.

Gândurile, ideile şi senzaţiile pe care le experimentăm au ​​fost comparate cu un flux de conştiinţă. Acesta este continuu, iar numai câteva elemente din conţinutul său pot fi experimentate separat. Celelalte elemente sunt conştiente în mod clar şi, deşi sunt experimentate, nu sunt separate ca elemente unice, diferenţiate, ci ele fac parte din totalitatea senzorială care preyentă în orice moment. Dacă luăm un exemplu simplu, când suntem la computer şi citim un material intereant ne simţim atraşi de lectura noastră atât de mult în cartea noastră atât de mult încât nu suntem conştienţi total de senzaţiile de căldură din jurul nostru, de ygomotele de afară, de mişcărilor ochilor, de senzaţiile tactiale generate de hainele noastre sau de senzaţiile kinestezice din diferiţii muşchi ai corpului nostru. Şi totuşi, toate aceste senzaţii contribuie la experienţa noastră totală, iar dacă una dintre ele a fost absentă sau modificată, experienţa noastră totală nu ar fi fost aceeaşi. Lectura ne captează atenţia şi aceasta comandă focusarea conştienţei. Fiecare stare de atenţie poate fi gândită în acest fel. Obiectele din jurul nostru continuă să treacă de la marginea câmpului conştientizării la focalizare şi de la focalizare la margine. Ceea ce era clar la un moment dat este blurat în momentul următor, iar ceea ce era neclar poate deveni clar şi distinct în etapa următoare.