Copiii cu tulburări de atenţie, ȋncepȃnd cu simpla distractibilitate pȃna la simptomele tulburarii cu deficit de atenţie (ADHD), se confruntă cu probleme de concentrare şi planificare. De aceea, ca educatori, este bine să fim informaţi despre tehnici, fişe, materiale, care să stimuleze aceste funcţii cu care mintea copilului / şcolarului are nevoie să funcţioneze ȋn procesul instructive-educativ.

Este cunoscut faptul că nimic de valoare nu poate fi realizat fără abilitatea de concentrare. Puterea de concentrare îi caracterizează pe cei care excelează cu adevărat în orice domeniu. Realizarea concentrării necesită capacitatea de a susține atenția, de a sacrifica alte impulsuri, de a rezista la distragere, de a amâna plăcerile și de a acționa cu timpul și judecata (Silverman et al, 2009).

 Problemele asociate cu ADHD sunt larg răspândite, dar mai ales sunt notabile deficitele de performanță școlară. Poate fi copleșitor pentru un părinte sau un profesor să știe cum să ajute copiii cu ADHD să abordeze dificultățile cu lipsa de atenție și dificultăţile de planificare. De fapt, mulți profesori afirmă faptul că nu sunt pregătiți pentru copiii cu probleme de atenție și doresc mai multă pregătire și strategii pentru a-i ajuta să lucreze mai eficient cu elevii cu ADHD în clasă (Silverman et al., 2009).

Citește mai mult: INSTRUMENTE DE GESTIONARE A ACTIVITATII COPIILOR CU ADHD

- Etapele pentru depunerea proiectelor în vederea obținerii finanțării –

(Exemplu pentru fonduri norvegiene.)

1.    identificarea surselor de finanțare și a apelurilor deschise;  Documentul de apel (pdf)

2.    identificarea unei idei de proiect care să se încadreze în prevederile apelurilor identificate;

3.    studiul în detaliu a „Ghidului aplicantului” publicat; Ghidul aplicantului (pdf)

4.    compunerea cererii de finanțare:

a.    descrierea ideii de proiect propus;

b.    necesitatea inplementării proiectului, cui se adresează (grupul țintă) și ce probleme rezolvă (probleme ale grupului țintă și ale societății în ansamblu);  

c.    prezentarea studiilor și  cercetărilor anterioare care dovedesc necesitatea implementării unui astfel de proiect (analiza de nevoi cu date, dovezi etc.);

d.    prezentarea experienței relevante anterioare deținute în implementarea de proiecte și în domeniul proiectului propus (proiecte similare implementate, obiective propuse, rezultate obținute, sursele de finanțare etc.);

Citește mai mult: Ghid practic pentru întocmirea unei cereri de finanțare

La adresa www.iteach.ro este disponibilă o platformă online de comunicare şi colaborare pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, o reţea socio-profesională care integrează cele mai moderne instrumente web dedicate colaborării, schimbului de idei, formării continue şi informării.

Platforma iTeach integrează metode şi instrumente avansate pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice:

• o comunitate profesională a cadrelor didactice din România;
• cursuri online;
• un spaţiu pentru publicarea articolelor;
• ştiri, anunţuri şi informaţii utile;
• resurse specifice pentru activitatea didactică.

  Citește mai mult: Provocarea noilor tehnologii privind formarea continuă a cadrelor didactice

Necesitatea abordării formării iniţiale este dictată de realitatea spaţiului european comun faţă de învăţământul superior, constituind un deziderat al implementării unei reforme de calitate. În aria problematicii extrem de complexe a educaţiei, pregătirea iniţială a cadrelor didactice ocupă locul central, deoarece aici se reflectă calitatea, profesionalismul, viziunea politicii educaţionale, finalitatea educaţiei.

Deseori ne adresăm întrebarea: Prin ce conţinuturi, strategii, metode se proiectează atingerea lor, cu ce resurse şi în ce condiţii?

 Sistemele de educaţie implică anumite componente care au statut de factori fundamentali în formarea iniţială a cadrelor didactice. Problematica pregătirii cadrelor didactice în formarea iniţială a constituit şi constituie un centru de interes în dezbaterile asupra educaţiei.

Conceptul de „formare” defineşte o acţiune socială vitală, esenţială care integrează, printre altele, educaţia, instruirea şi învăţământul fără a se reduce la acestea. Evoluţia formării iniţiale a cadrelor didactice înregistrează trei momente semnificative din perspectiva teoriei şi a managementului educaţional: ƒ „formarea” din perspectiva filosofiei aristotelice; ƒ „formarea” în sensul pedagogiei clasice care prelungeşte acest proces şi la nivelul educaţiei adulţilor; ƒ „formarea” înţeleasă în sensul pedagogiei moderne şi postmoderne, care evidenţiază importanţa integrării pregătirii socioprofesionale la nivelul unor modele strategice specifice educaţiei permanente. Formarea iniţială a cadrelor didactice trebuie să se realizeze în contextul unei strategii clare, transparente şi flexibile.

Citește mai mult: TENDINŢE MODERNE ÎN FORMAREA INIŢIALĂ A CADRELOR DIDACTICE