Campanie de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare pentru atragerea și menținerea resurselor umane calificate în școli defavorizate din județele Dolj și Gorj
Este necesar ca societatea actuală să facă o responsabilă investiţie în şcoală, întrucât aceasta se finalizează în calitatea intelectuală, morală, profesională şi socială a absolvenţilor. Aceştia trebuie să dovedească autonomie intelectuală şi morală, capacitate de adaptare la schimbări, solidaritate şi atitudine pozitivă faţă de învăţare, să posede aptitudini care-i vor ajuta să-şi rezolve singuri şi corect problemele existenţiale şi să dovedească o conduită socială care va duce la eliminarea disfuncţionalităţilor sociale.
Fundamentarea teoretică a procesului educaţional se întemeiază pe cunoaşterea profundă de către cadrul didactic a trăsăturilor şi particularităţilor individuale manifestate de elev, acest fapt implicând dezvoltarea percepţiei, atenţiei, gândirii, limbajului memoriei, imaginaţiei, intereselor, înclinaţiilor şi aptitudinilor sale. Pe lângă cunoştinţele de ordin psihologic, un cadru didactic trebuie să deţină competenţe disciplinare, de ordin pedagogic şi metodic, deoarece, prin intermediul său, şcoala îşi exercită rolul de educaţie sistematică şi continuă.
Instituția școlară este un univers de relații, inițiative și activități: formale-informale, directe, indirecte, activități care gravitează în jurul elevului. Aceste tipuri de relații sunt valorificate de către profesor în diferite situații educaționale. Promovarea fiecărui tip de relații presupune o metodică specifică, tact pedagogic, o serie de calități dezirabile pentru un profesor, care împreună vor da măsura vocației sale.
Relațiile formale sau instituționalizate dintre profesori, dintre elevi, dintre profesori și elevi sunt cele reglate și desfășurate în acord cu legislația în vigoare. În strânsă legătură cu relațiile și acțiunile formale, în orice unitate de învățământ, în orice grup școlar apar și relații spontane, informale sau neinstituționalizate, care întrețin un climat psihosocial al colectivității școlare mai mult sau mai puțin favorizant, uneori chiar ostil demersurilor educative.
Aceste relații interpersonale între elevi, între profesori și elevi sau între profesori au o mare încărcătură afectivă, putând fi de atracție sau respingere, de asociere sau disociere, pot fi relaxante, plăcute sau dimpotrivă, obositoare, nestimulative. Promovarea și cultivarea unor relații educaționale eficiente, formative este o chestiune care ține de managementul educațional, de măiestria și talentul pedagogic al profesorului.
Este necesară continuarea democratizării decizionale prin abordarea relaţiei pozitive profesor – elev (elevul fiind centrul atenţiei şi profesorul colaboratorul elevului), prin realizarea unui cadru instituţional adecvat dialogului echipei educaţionale cu elevii, părinţii şi comunitatea locală, prin asigurarea incluziunii şcolare a tuturor elevilor.
Este necesară totodată o analiză a scopurilor actuale ale activităţii organizaţiei, care să vizeze creşterea calităţii procesului educaţional prin câştigarea şi consolidarea poziţiei şcolii la nivel local şi judeţean, creşterea rolului echipei manageriale în domeniile curriculare, extracurriculare, a programelor de parteneriat, a celor de politică financiară şi resurse umane, în condiţiile sporirii autonomiei decizionale la nivel de unitate şcolară, dzvoltarea bazei materiale prin diferite programe proprii ce se vor realiza la nivel local, regional, naţional, accesul la informaţii prin intermediul tehnicii de calcul şi realizarea unei reţele informaţionale corespunzătoare.
În condiţiile în care şcoala este o organizaţie puternică, ancorată în comunitate, este absolut necesară cunoaşterea şi valorificarea informaţiilor despre toate grupurile de interese. Acestea sunt următoarele:
Viața omului contemporan cuprinde nenumărate trepte pe care le are de parcurs de-a lungul vieții. Cea mai importantă este educația care cuprinde educația timpurie, învățământul preuniversitar, învățământul superior, educația și formarea profesională continuă a adulților. Învățarea se realizează în contexte de învățare formale, nonformale și informale. Putem vorbi de primele și cele mai importante trepte familia, grădinița, școala și societatea. Factorul decisiv în viața și educația copilului, alegerea grădiniței, a școlii sunt la latitudinea familiei. Aceasta, când își alege instituția de învățământ, ține cont de imaginea și profilul școlii, de locația intituției, de cadrele didactice, de abilitățile copilului, și este influențată de tradițiile din familie, de experiențele anturajului, de opiniile vecinilor etc. Aici intră în rol presiunea societății care este importantă în viața familiei și a copilului. Instituțiile de învățământ sunt ușor de schimbat dacă nu corespund personalității copilului, dar societatea rămâne aceași. Schimbarea survenită în educație a modificat radical munca învățătorului, care, odată cu apariția clasei pregătitoare a fost nevoit să-și regândească și să își schimbe planul de lucru adecvat noilor cerințe.
Educatia este perceputa în prezent ca o functie vitala a societatii contemporane deoarece prin educatie societatea îsi perpetueaza existenta, transmitând din generatie în generatie tot ceea ce umanitatea a învatat despre ea însasi si despre realitate. De la scoala contemporana societatea asteapta astazi totul: sa transmita tinerilor o cunoastere acumulata de-a lungul secolelor, sa-i ajute sa se adapteze la o realitate în continua transformare si sa-i pregateasca pentru un viitor larg imprevizibil. Considerata un factor-cheie în dezvoltarea societatii - ea asigura forta de munca calificata pentru toate sectoarele de activitate, ea favorizeaza progresul, stimulând curiozitatea intelectuala, capacitatea de adaptare, creativitatea si inovatia -, educatia constituie unul dintre cele mai puternice instrumente de care dispunem pentru a modela viitorul, sau macar pentru a ne orienta catre un viitor dezirabil . Solutia tuturor problemelor grave si cronice cu care se confrunta societatea contemporana este cautata în educatie si scoala.
Citește mai mult: Autoeducația. Principii și strategii de motivare