Campanie de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare pentru atragerea și menținerea resurselor umane calificate în școli defavorizate din județele Dolj și Gorj

Calitatea în educaţie desemnează un complex de principii şi practici ce traversează întregul mediu educaţional, în totalitatea componentelor sale, orientat spre obţinerea de rezultate superioare, raportate la standarde şi spre satisfacerea nevoilor şi aşteptărilor beneficiarilor educaţiei.  Pentru a defini o şcoală de calitate trebuie să parcurgem totul: climatul şcolar, mediul fizic, curriculum-ul, relaţiile dintre profesori, elevi şi comunitate etc. Indicatori ai şcolii de calitate apar în fiecare lecţie, material auxiliar, activitate metodică, întâlnire cu părinţii, aspect al unei recreaţii, discuţie în cancelarie între cadrele didactice, întâlnire între director şi autorităţile locale.

Pornind de la premisa că autoevaluarea instituţională este procesul de identificare a punctelor tari, a celor care necesită a fi îmbunătăţite, prin analiza tuturor aspectelor legate de performanţele realizate prin raportare la indicatorii cuprinşi în standardele naţionale, autoevaluarea este o etapă obligatorie a procesului de diagnoză cu scop prognostic – de planificare ameliorativă.  Autoevaluarea instituţională este rezultatul muncii în echipă, ca şi proces colaborativ.

privind notarea ritmică şi parcurgerea programei şcolare

1.      Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, după caz, a reviziei în cadrul ediţiei procedurii

Nr.

Crt.

Elemente privind

responsabilii /

operaţiunea

Numele și prenumele

Funcţia

Data

Semnătura

1.1.

Elaborat

Reprezentant compartiment CEAC

1.2.

Verificat

Reprezentant compartiment management

1.3.

Avizat

Președinte Comisie monitorizare

1.4.

Aprobat

Director

          Un sistem de învăţământ poate fi considerat eficient doar în măsura în care asigură accesul continuu la educaţie şi formare, oferă deschiderea către mediul muncii, răspunzând astfel nevoilor in schimbare ale angajatorilor şi ale pieţei muncii, încurajând companiile să se implice mai mult în educaţie şi formarea profesională de orice tip.

Deşi calitatea este un concept relativ, este recunoscut faptul că prin adoptarea unitară a unor indicatori de performanţă, a procedurilor de asigurare a calităţii, a standardelor naţionale şi internaţionale, a unor proceduri de evaluare externă, audit şi inspecţie se poate realiza un cadru obiectiv de evaluare a eficienţei serviciilor de educaţie.

Necesitatea unei abordări coerente, sistemice a calităţii în educaţie şi formare profesională care să conducă la optimizarea cheltuirii banului public, la ameliorarea accesului la educaţie al tinerilor din toate grupurile sociale, la menţinerea unor standarde înalte pentru învăţământ, precum şi la deschiderea internaţională a acestuia, este unanim recunoscută în Europa.

 qual2020 ac 13

 

,, Fii de ajutor! Fii delicat! Fii bun! Zȃmbeşte! Gȃndeşte-te cum ȋi afectezi pe ceilalţi” Inteligenţa socială la locul de muncă (nn. la şcoală)

Sursa:  https://www.civilityexperts.com/blog/social-intelligence-workplace/

Inteligenţa socială este considerată de Cantor şi Kilstrom (1989) drept ansamblul achiziţiilor cognitive ale individului despre lumea socială. Studiul competenţei sociale a fost frecvent asociat cu cel al inteligenţei sociale (Greenspan,1981). Keating (1978) a încercat să evidenţieze pe baza unui suport empiric solid faptul că nu pot exista abilităţi sociale independente de dimensiunea cognitivă avieţii psihice, în acest sens, a măsurat anumite aspecte ale inteligenţei sociale, luând în considerare: raţionamentul în situaţii de interacţiune socială, comportamentul social, raţionamentul moral.

  1. Proiectarea strategiilor didactice pentru învăţare
  2. Proiectarea curriculumului la decizia școlii
  3. Organizarea managerială a lecției
  4. Rolul formării şi cultivării interesului ca motor al dezvoltării personalităţii