Campanie de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare pentru atragerea și menținerea resurselor umane calificate în școli defavorizate din județele Dolj și Gorj

Prin specificul sau, scoala poate fi considerata o organizatie in cadrul careia climatul constituie, alaturi de cultura si de management, o variabila esentiala, care influenteaza calitatea activitatii si performantele cadrelor didactice si elevilor.

Strâns legat de managementul clasei este şi „climatul educaţional”, concept care se referă la atmosfera, moralul, starea afectivă a clasei, fiind indicatorul de sănătate a unui grup educaţional, ce poate fi luat drept criteriu valoric de diferenţiere a unor clase de elevi.

Atunci când vorbim despre gestionarea stresului, trebuie să ne gândim la câteva etape prin care putem minimiza efectele acestuia sau chiar rezolva. Acestea sunt: identificarea agentului stresor, evaluarea gravităţii acestuia, comparaţia cu alte situaţii asemănătoare pe care persoană respectivă a reuşit să le gestioneze în trecut.

Indicaţiile generale pentru a reuşi să gestionăm situaţiile stresante constă în dezvoltarea inteligenţei emoţionale, a comunicării, a schimbării unor comportamente sau a preocupărilor. Înainte de orice este bine să va gândiţi la propria problema şi la modul personal în care puteţi ajunge să gestionaţi situaţia stresantă.

«Oamenii sunt tulburaţi nu de anumite lucruri ci de imaginea lor asupra acestora » Epictet

Stresul este perceput ca o problemă curentă, aproape de neevitat, cu care majoritatea persoanelor se confruntă zilnic pe toate planurile. În acest domeniu, un sector aparte, datorită multiplelor implicaţii, îl constituie stresul ocupaţional. În pofida dezvoltărilor teoretice sau practic aplicative abordate de specialiștii din diverse domenii de-a lungul timpului, problematica stresului oferă în continuare, poate azi mai mult decât altădată, posibilitatea şi necesitatea unor noi deschideri analitice şi investigative care să conducă spre un control mai eficient al acestuia. Între profesiile afectate puternic de stres, potrivit studiilor, profesorii se află pe unul din locurile fruntaşe. Sănătatea mentală a cadrelor didactice îşi pune amprenta asupra actului instructiv–educativ şi implicit asupra elevilor, asupra personalităţii acestora.

            Ȋn România modernă, care are ca obiectiv alinierea la norme şi standarde economice şi educaţionale europene, conceptul de „zona defavorizata” acopera un tablou comprehensiv  din punct de vedere educational, socio-economic si cultural al scolilor:

- comunitati sarace,
comunitati de someri,
-comunitati lipsite de institutii de cultura, cu acces limitat la informatie,
-  comunitati cu handicap lingvistic / cultural.

Dezvoltarea personală reprezintă o formaţiune destul de complexa care semnifică creşterea persoanei, evoluţia Eului.

Creşterea personală ca proces multiaspectual este un traseu individual destul de complicat şi complex din interior, un proces de transformări interperceptive, interactivate, astfel, persoana nu numai că se transformă intern, dar transformă şi lumea din jurul său.

Astfel, dezvoltarea personală reprezintă procesul multiaspectual de schimbări intraperceptive, interactivitate prin parcurgerea unor experienţe de învăţare şi educaţie.

Problematica dezvoltării personale a cadrului didactic constituie o prerogativă a domeniului educaţional în general şi a psihologiei – în mod special. Or, dezvoltarea personală e procesul ce desemnează o realitate psihosocială de interacţiune prin parcurgerea unor experienţe de educaţie şi învăţare.